Îngălbenirea și deformarea castraveților înainte de coacere sunt probleme întâlnite la castravete, atât în sere, cât și în câmp deschis. Aceste simptome indică adesea stresuri fiziologice sau greșeli în tehnologia de cultivare.
Problemele pot fi cauzate de polenizare incompletă sau de stresul cauzat de mediu. Stresul cauzat de mediu include fluctuații ale umidității solului, creștere rapidă urmată de vreme uscată prelungită, ploi excesive care afectează rădăcinile sau acumularea de sare în sol.
Menținerea unei umidități mai uniforme a solului prin utilizarea mulciului poate ajuta la reducerea stresului cauzat de mediu.
Polenizarea incompletă este un alt factor ce duce la dezvoltarea fructelor deformate poate fi un efect secundar al utilizării produselor care afectează polenizatorii sau poate fi cauzată de o lipsă generală de polenizatori în grădina dvs.
Dacă este nevoie de aplicarea pesticidelor, amânați aplicarea substanțelor chimice până târziu, când florile s-au închis.
Sau, dacă lipsesc polenizatorii, includeți plante în grădina dvs. care atrag polenizatorii.
Irigarea insuficientă
Pe lângă forma cârligată, insuficiența de umiditate este indicată de mărimea mică a fructului și de gustul amar, de îngălbenirea și ofilirea frunzelor. Ovarele, în același timp, cad parțial.
Deoarece castraveților le place umezeala, trebuie udați des: în timpul căldurii, zilnic sau o dată la două zile. Pentru fiecare metru pătrat de sol, trebuie folosiți 10-12 litri de apă.
Deficiențele de nutrienți
Deficiență de azot
Azotul este important pentru creșterea vegetativă a plantelor. O deficiență de azot se manifestă prin îngălbenirea frunzelor inferioare și creștere lentă.
Aplicarea unui îngrășământ bogat în azot poate corecta această problemă.
Deficiență de potasiu
Potasiul contribuie la dezvoltarea fructelor. Deficiența de potasiu se manifestă prin îngălbenirea marginilor frunzelor și deformarea fructelor.
Când vă dați seama că potasiul este elementul ce lipsește, merită să vă decideți cu ce să hrăniți planta.
Deficitul de potasiu are loc atunci când concentrația de K scade sub 3 000 ppm în seva pețiolului sau sub 3,5% în greutatea uscată a lamelelor frunzelor.
O astfel de deficiență poate apărea atunci când castraveții sunt cultivați în sol și planta nu are la dispoziție suficient K în timpul perioadei de creștere.
- Simptomele deficienței de potasiu apar mai întâi pe frunzele mai vechi. De obicei, cloroza apare mai întâi la marginile frunzelor, apoi este afectată zona dintre nervuri. Simptomele progresează de la baza spre vârful plantei. Îngălbenirea și uscarea frunzelor mai bătrâne începe la margini și, în cele din urmă, se extinde între nervurile principale spre centrul frunzei.
- Planta este pipernicită, cu internoduri scurte și frunze mici.
Simptomele foliare sunt însoțite de o dezvoltare anormală a fructelor, care au adesea un aspect maroniu sau pătat.
Deficitul de calciu
Deficiențele se regăsesc pe frunzele cele mai tinere și în punctele de creștere, care au rate scăzute de transpirație. Frunzele nou apărute par și deformate și se pot curba în jos deoarece marginile frunzelor nu s-au extins complet.
Frunzele mature și cele mai vechi sunt, în general, neafectate. În cazul unei deficiențe severe, florile pot avorta. Fructele plantelor cu deficiență de calciu sunt mai mici și fără gust.
Vârfurile devin încrețite. Adesea, leguma putrezește în timp ce este încă pe plantă, frunzele au pete galbene.
Deficiența de bor la castraveți
Este destul de ușor de determinat că plantele de castraveți nu au bor: lăstarii sunt mai fragili și internodurile ramificațiilor se scurtează.
Culoarea fructelor devine mai palidă, pe ele se observă dungi longitudinale, iar forma devine mai curbată decât de obicei, având și un vârf răsucit.
Boli comune
Virusul mozaicului castraveților (CMV)
CMV provoacă pete galbene pe frunze și deformarea fructelor. Este transmis de afide și poate duce la pierderi semnificative de recoltă. Controlul afidelor și utilizarea semințelor rezistente la CMV sunt măsuri preventive eficiente.
Recomandări generale
- Monitorizarea regulată: Inspectați plantele frecvent pentru a detecta semnele timpurii ale deficiențelor nutriționale, bolilor sau dăunătorilor.
- Analiza solului: Efectuați teste de sol pentru a determina nivelurile de nutrienți și ajustați fertilizarea.
- Practici culturale adecvate: Asigurați o rotație a culturilor, o densitate optimă a plantelor și o irigare corespunzătoare pentru a reduce riscul de boli și dăunători.
- Utilizarea soiurilor rezistente: Alegeți soiuri de castraveți care sunt rezistente la bolile comune din zona dumneavoastră.
