Conform unui studiu realizat de compania Kline & Company, piața globală a biopesticidelor este estimată la 4 miliarde de dolari în 2024, înregistrând o creștere anuală cu două cifre.
Cea mai accelerată evoluție se observă în piețele emergente, în special în America Latină și Europa de Est.
America Latină – lider în ritmul de adoptare. China mizează pe politici de stat pentru extindere rapidă
Brazilia a devenit un exemplu de eficiență în privința procesului de aprobare a biopesticidelor, datorită modificărilor legislative adoptate în 2023.
Astfel, timpul de înregistrare a fost redus la doar 12 luni, față de o durată obișnuită de peste 3 ani în Uniunea Europeană.
Ca urmare, în 2024 au fost aprobate 106 noi produse biologice, un record la nivel național, iar marii producători agrochimici au investit masiv în această piață.
Columbia și Peru se aliniază acestui trend, încurajând utilizarea biopesticidelor prin proceduri simplificate de aprobare.
În Columbia, durata medie de înregistrare este de 12–18 luni, în timp ce în Peru este de aproximativ 12 luni.
Cele două țări renunță treptat la modelul de agricultură de subzistență, orientându-se spre culturi de export cu valoare adăugată mare, precum fructele tropicale și cafeaua. Peru are în prezent aproape 600 de produse biologice autorizate pentru utilizare.
China, alături de SUA și Brazilia, este unul dintre cei mai mari consumatori de biopesticide la nivel mondial.
Guvernul chinez sprijină activ adoptarea produselor biologice prin politici de subvenționare și facilități fiscale, contribuind astfel la creșterea rapidă a pieței locale.
Uniunea Europeană: reglementări stricte, dar obiective ambițioase
În Uniunea Europeană, biopesticidele sunt supuse unor reglementări stricte, iar procesul de aprobare poate dura între 2,5 și 3,5 ani, ajungând uneori până la 6 ani.
Totuși, blocul comunitar promovează utilizarea acestora în cadrul Pactului Verde European, care prevede reducerea utilizării pesticidelor chimice cu 50% până în 2030 și creșterea suprafeței cultivate ecologic la 25%.
În Europa de Est, țări precum Bulgaria, Ungaria și Polonia beneficiază de fonduri europene pentru tranziția către soluții durabile, însă adoptarea biopesticidelor este încă redusă.
Reticența vine în special din partea fermierilor tradiționali, care preferă produsele chimice convenționale, considerate mai eficiente și mai accesibile.
De asemenea, instabilitatea economică și volatilitatea cursului valutar, în special în țări precum Ungaria și Turcia, afectează negativ investițiile și capacitatea fermierilor de a adopta tehnologii noi.
Impactul războiului din Ucraina
Un alt factor care a influențat deciziile fermierilor din regiune este conflictul din Ucraina. Creșterea accentuată a prețurilor la îngrășăminte și alte inputuri agricole i-a determinat pe mulți producători să reducă alte costuri, inclusiv cele asociate cu biopesticidele.
În același timp, importurile mai ieftine de cereale din Ucraina au generat presiune pe piața locală în state precum România, Ungaria și Polonia, accentuând reticența față de soluțiile biologice, mai scumpe și mai greu de depozitat.
Studiul mai arată că biopesticidele sunt utilizate în principal pe culturi de export și culturi cu valoare ridicată – legume, fructe, viță-de-vie, cafea, cacao – fiind mai puțin folosite în culturile de bază destinate consumului intern.
În ciuda provocărilor legate de costuri, reglementări și reticență din partea fermierilor, perspectiva pentru biopesticide este una favorabilă.
Se estimează că vânzările în piețele emergente analizate vor fi cel puțin duble în următorii cinci ani, pe fondul susținerii politice și al presiunii venite din partea consumatorilor și partenerilor de export.
