Negocierile cu privire la reforma Politicii Agricole Comune, în ideea de a „înverzi” agricultura europeană, idee considerată însă insuficientă de ONG-urile de mediu, au intrat în linie dreaptă la Bruxelles, în vederea ajungerii la un acord până la finele acestei săptămâni, transmite AFP.
Miniştrii europeni ai Agriculturii au demarat miercuri o reuniune de două zile pentru a da un impuls negocierilor între eurodeputaţi şi reprezentanţii statelor membre, negocieri care au început marţi.
Cele 27 de state membre UE au căzut de acord în luna octombrie 2020 cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri.
În paralel, Parlamentul European a adoptat propria sa foaie de parcurs şi, între timp, eurodeputaţii şi capitalele statelor membre bat pasul pe loc: cele două părţi trebuie să ajungă la o înţelegere pentru ca noua Politică Agricolă Comună să intre în vigoare.
Însă, rămân în continuare mai multe puncte de dispută, în special cu privire la compatibilitatea din PAC şi strategiile europene din „Pactul verde” (care vizează ajungerea la neutralitatea emisiilor de carbon în 2050) şi cea privind „De la fermă la furculiţă” (securitatea alimentară).
Aceste strategii vizează reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030, precum şi rezervarea a unui sfert din terenurile arabile pentru culturile bio, obiective ambiţioase, dar care nu se regăsesc în PAC.
În centrul dezbaterilor este noul sistem al „eco-regimurilor”, adică primele acordate fermierilor care participă la programe de mediu mai stricte.
Eurodeputaţii cer ca statele membre să aloce cel puţin 30% din plăţile directe care vin de la UE pentru exploataţiile agricole, în timp ce statele membre au în vedere un prag de 20%, lăsând la latitudinea guvernelor de a defini conţinutul.
În cele din urmă, Portugalia, ţara care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, a propus fixarea unui nivel minimal al „eco-regimurilor” de 23% în primii doi ani de tranziţie, pentru ca ulterior să se treacă la 25%, susţine un diplomat european.
În schimb, eurodeputaţii se tem de o posibilă „renaţionalizare” a PAC, dacă fiecare stat va avea libertatea de a utiliza eco-regimurile pentru susţinerea agriculturii bio sau mai degrabă pentru a ajuta cultivatorii să reducă folosirea pesticidelor.
La rândul lor, guvernele sunt şi ele îngrijorate: dacă o parte mai mare a subvenţiilor vor fi condiţionate de respectarea normelor de mediu, care vor fi derogările posibile pentru agricultori?
În schimb, activiştii Greenpeace, care au manifestat miercuri la Bruxelles, denunţă ceea ce numesc o politică de „greenwashing”.