Informare privind starea de sănătate a plantaţiilor viticole şi efectul condiţiilor climatice asupra derulării fenofazelor (dezmugurit, înflorit, creşterea lăstarilor și a ciorchinilor, pârgă), producţiei si calităţii recoltei.
Starea de vegetație a plantațiilor poate fi apreciată ca fiind bună sub aspectul creşterilor vegetative şi a stării de sănătate.
Temperaturile foarte ridicate din cursul lunii iulie au blocat procesul de fotosinteză, frunzele au aspect de ofilire, fiind casante, iar creşterea stagnată. De asemenea, la majoritatea soiurilor se observă fenomenul de îngălbenire și arsură a frunzelor.
Având în vedere că debutul fenofazelor de vegetație a soiurilor a fost devansat cu două săptămâni față de anii cu regim normal, unele soiuri pentru struguri de masă (Muscat Perlă de Csaba, Aromat de Iaşi, Paula) au intrat în pârgă în a doua decadă a lunii iulie, însă boabele sunt mici momentan creşterile fiind stagnate.
Un fenomen îngrijorător a fost observat la soiul Aromat de Iaşi, la care strugurii prezintă un procent ridicat de ofilire a boabelor şi deshidratare a ciorchinelui încă din această fenofază.
S-a remarcat o creştere a numărului de butuci cu simptome de flavescență aurie, atât în plantațiile de producție, cât şi în loturile experimentale de cercetare şi colecția ampelografică (mai ales la soiurile rezistente).
Citiți mai multe despre Flavescența – o provocare pentru viticultorii din Europa.
Datorită condițiilor climatice din perioada 10-19 iulie în care s-au înregistrat temperaturi de peste 40-41 ºC (arșiță) se observă arsuri la majoritatea soiurilor pentru struguri de masă și vin, atât la nivelul frunzelor cât și a strugurilor, fapt ce va determina diminuarea producției cu 20 – 25% în special la plantațiile cu expoziție sudică.
De asemenea, precipitațiile însoțite de vijelie și grindină de mici dimensiuni din data de 24.07.2024 au provocat răni pe bobițele de struguri.
În luna august 2024, au continuat temperaturile ridicate, seceta și arșița astfel încât și soiurile pentru struguri de vin suferă din cauza condițiilor climatice.
Pentru analiza temperaturilor (medii, minime) şi a precipitaţiilor s-au folosit datele înregistrate la staţia automată Agroexpert a SCDVV Iaşi şi de la Centrul Meteorologic Regional Moldova Iaşi.
Din analiza valorilor elementelor climatice, se observă că iarna 2024, din punct de vedere termic a fost mult mai caldă comparativ cu mediile multianuale (1991 – 2020).
Temperaturile medii lunare au înregistrat plusuri termice de +1,8°C şi +6,7°C în lunile ianuarie şi februarie.
Temperaturile minime absolute au fost în limite normale, fără valori sub pragul de îngheţ al mugurilor la viţa-de-vie, cea mai scăzută temperatură fiind de – 15,5°C înregistrată în aer în luna ianuarie.
Cantităţile de precipitaţii au fost peste cele normale în luna ianuarie şi ceva mai scăzute în luna februarie, când s-a înregistrat un deficit de -11,2 mm.
În lunile de primăvară s-au înregistrat temperaturi medii mai mari faţă de normal, în luna martie de 6,5 ºC faţă de 4,4 ºC, în luna aprilie de 14,2ºC faţă de 10,8 ºC şi apropiate de normal în luna mai. Cantităţile de precipitaţii acumulate în cele trei luni de primăvară au fost normale.
În lunile de vară, valorile temperaturilor medii lunare au fost mai ridicate în iunie cu o valoare medie lunară de 22,7 ºC faţă de 20,2ºC, temperatura maximă absolută înregistrată fiind de 33,1ºC şi mult mai ridicate în iulie când frecvent s-au înregistrat temperaturi maxime absolute peste 35ºC.
Cantităţile de precipitaţii au fost mult sub cele normale. Lipsa precipitaţiilor coroborată cu temperaturile foarte ridicate din lunile iunie şi iulie au dus la apariţia fenomenului de secetă atmosferică urmată de seceta pedologică.
Rezultatele analizelor probelor de sol prelevate pentru fiecare lună din perioada de vegetaţie, pe adâncimea 0 – 100 cm, ne relevă faptul că deficitul de apă din sol a crescut de la o lună la alta, iar umiditatea accesibilă a scăzut, ajungând în luna iunie, pe stratul 0 – 40 cm, la valori cuprinse între 17 – 27 %, ceea ce înseamna „stres hidric accentuat” şi pe adâncimea 40 – 80 cm între 30 – 44% din IUA, ceea ce se caracterizează ca fiind „stres hidric incipient”.
Aceste condiţii au determinat o stopare a creşterilor vegetative şi ofilirea butucilor.
Autor: Dr. Ing. Alexandru Cătălin- Director Tehnic SCDVV Iași.
