Antracnoza la căpșuni este o boală importantă a culturii, deoarece toate părțile plantei (fructele, coletul, frunzele, pețiolurile și stolonii) sunt susceptibile la agentul patogen.
Trei specii înrudite de ciuperci din genul Colletotrichum, inclusiv C. acutatum, C. gloeosporioides și C. fragariae, pot fi asociate cu antracnoza.
Cu toate acestea, C. acutatum este principalul agent patogen asociat cu faza de putrezire a fructelor cauzată de antracnoză, despre care vom vorbi în continuare.
Controlul bolii este dificil atunci când condițiile de mediu sunt favorabile pentru dezvoltare și dacă este prezent inoculul.
Boala poate fi deosebit de destructivă pentru soiurile de căpșuni susceptibile (Chandler, Camarosa, Albion) atunci când sunt cultivate pe folie de mulcire neagră.
Antracnoza la căpșuni – simptome
Toate cele trei specii pot provoca de antracnoza a căpșunilor pot provoca pete pe frunze și/sau leziuni întunecate pe pețioli și stoloni, infecții ale receptaculului floral, uscarea florilor și putrezirea fructelor.
Petele pe frunze cauzate de C. acutatum sunt de culoare maro până la negru și deseori mai numeroase de-a lungul vârfurilor și marginilor frunzelor.
Pețiolii și stolonii pot deveni strangulați, cauzând moartea frunzelor și a plantelor fiice. Florile deschise sunt mai susceptibile la uscare decât bobocii închiși.
Antracnoza poate afecta și fructele în orice stadiu de dezvoltare, de la înflorire până la recoltare.
Pe fructe, simptomele pot începe ca mici leziuni de culoare deschisă sau impregnate cu apă, de câțiva milimetri în diametru.
Aceste leziuni devin progresiv mai mari și mai întunecate pe măsură ce se maturizează, terminându-se ca pete negre adâncite.
După câteva zile, în pete apar mase de conidii. Fructele pot deveni în cele din urmă mici și mumificate.
Coletul infectat de speciile Colletotrichum va fi tare și de culoare maro-roșcată în interior.
Antracnoza este capabil să provoace infecții ale coletului, dar plantele de obicei supraviețuiesc, rămân pipernicite și produc puține fructe. Infecțiile coletului pot apărea încă în pepinieră, dar pot rămâne latente până mult după plantare.
Condiții ce favorizează dezvoltarea
C. acutatum supraviețuiește iernii în resturile vegetale, în special în fructele mumificate. Inoculul primar este produs în primăvară.
Temperatura optimă pentru dezvoltarea bolii este de aproximativ 27°C, dar ciuperca poate infecta fructele la temperaturi mai scăzute, iar infecțiile de primăvară pot rămâne latente până când condițiile calde și umede induc dezvoltarea bolii.
Umiditatea sporită a aerului (prezența apei pe frunză după ploi, rouă, irigare) favorizează dezvoltarea.
Pe petele formate se produc conidii care pot continua procesul de infecție pe parcursul întregului sezon de creștere. Timpul de la infecție până la prima sporulare este de 7-11 zile la 5°C și de 2-3 zile la 25°C.
Ciuperca poate produce conidii la temperaturi cuprinse între 5-35°C, deși producția este cea mai abundentă la 22-26°C.
Sporii sunt cel mai adesea răspândiți de apă – ploaia cu stropi, irigare, dar pot fi transportați și de insecte, animale și lucrători agricoli.
Sfaturi pentru a crea condiții nefavorabile sau preveni antracnoza la căpșuni
- Utilizați doar material săditor certificat, fără boli sau utilizați soiuri mai puțin susceptibile la antracnoză (Pelican, Sweet Charlie, Bish).
- În sistemele anuale, antracnoza este cel mai des întâlnită pe paturi ridicate cu mulci de plastic negru.
- Evitați irigarea prin aspersiune, folosiți mulci de paie pe paturile de căpșuni și între rânduri.
- Creșteți distanța între plante pentru a îmbunătăți circulația aerului.
- Îndepărtați materialul vegetal infectat.
- Nu cultivați căpșunul în sitemul peren mai mult de cinci ani, deoarece inoculul se acumulează.
- Controlați buruienile, în special varietățile sălbatice, dacă sunt prezente.
- Nu lucrați în câmpurile infectate atunci când frunzișul este umed.
- Experimentele au arătat că, plantele cultivate în sol cu niveluri ridicate de azot, în special din îngrășăminte cu amoniu, sunt mai susceptibile la antracnoză decât plantele cultivate în soluri cu niveluri mai scăzute de azot sau cu niveluri ridicate de azotat de calciu. Utilizați surse de nitrat de calciu pentru azot în loc de amoniu.
Antracnoza la căpșuni – tratamente
Toate fungicidele sunt mai eficiente atunci când sunt aplicate preventiv. Produsele ce conțin Bacillus subtilis QST 713 (Serenade Aso – 4,0-8,0 l/ha se aplică la BBCH 55-89 de la apariția primelor flori) protejează fructele.
Produsele ce conțin cupru și sulf nu și-au demonstrat eficiența în controlul acestui patogen și ambele pot fi fitotoxice în anumite condiții.
Printre fungicidele convenționale ce controlează antracnoza, utilizate în diferite țări, se numără cele ce conțin azoxistrobin (Amistar 0,75-1,0 L/ha Ortiva Top – 1,0 l/ha, LS-Azoxy – 0,75-1,0 l/ha), ciprodinil+ fludioxonil (Switch 62,5 WG – 1,0 kg/ha), captan (Kaplan 80 WG – 1,2-1,9 Kg/ha, se aplică înainte de înflorire (BBCH 53-59), difenoconazol+ ciflufenamid (Cidely Top 1,0 l/ha, aplicat de la 10 frunze până la a doua recoltare).
Verificați etichetele produselor pentru a afla momentul și normele de aplicare. Respectați întotdeauna instrucțiunile de pe etichetă – eticheta este legea.
Surse:
- Cornell Fruit Resources (Resources for Commercial Growers).
- NC State Extension (Anthracnose Fruit Rot of Strawberry).
- UMass Extension Fruit Program (Strawberry IPM- Anthracnose).