Comisia Europeană a propus vineri revizuirea standardelor de comercializare existente aplicabile unei serii de produse agroalimentare, cum ar fi fructele şi legumele, sucurile de fructe şi gemurile, mierea, păsările de curte sau ouăle, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Revizuirile propuse ar trebui să ajute consumatorii să facă alegeri în cunoştinţă de cauză pentru o alimentaţie mai sănătoasă şi să contribuie la prevenirea risipei de alimente.
Comisia a prezentat, printre altele, următoarele propuneri: indicarea originii pe etichetă: norme mai clare şi obligatorii privind indicarea originii pe etichetă pentru miere, fructe cu coajă lemnoasă şi fructe uscate, banane coapte, precum şi fructe şi legume curăţate, prelucrate şi tăiate (cum ar fi frunzele de salată ambalate).
În cazul amestecurilor, ţara sau ţările de origine vor trebui să figureze pe etichetă. Enumerarea ţărilor de origine va spori transparenţa pentru consumatori. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să promoveze producţia acestor produse în UE.
De asemenea, în cazul risipei de alimente, revizuirile propuse vizează risipa de alimente şi deşeurile de ambalaje. De exemplu, aşa-numitele fructe şi legume „urâte” (cu defecte externe, dar care sunt încă adecvate pentru consumul local/direct) vândute la nivel local şi direct de către producători consumatorilor ar fi scutite de respectarea standardelor de comercializare.
Valorificarea lor în stare „proaspătă” le-ar putea oferi consumatorilor mai multe oportunităţi de a cumpăra fructe şi legume proaspete la preţuri mai accesibile şi ar putea aduce beneficii producătorilor activi în lanţuri scurte de aprovizionare. Anumite produse afectate de dezastre naturale sau de alte circumstanţe excepţionale pot fi, de asemenea, vândute, dacă sunt sigure pentru consum.
În domeniul ambalajelor: produsele destinate donării pot fi exceptate de la principalele cerinţe de etichetare. Acest lucru va reduce formalităţile administrative şi în materie de etichetare şi, prin urmare, va facilita angajamentul operatorilor în ceea ce priveşte donaţiile.
Sucurile de fructe vor putea purta menţiunea „fără adaos de zaharuri” pentru a clarifica faptul că, spre deosebire de nectarurile de fructe, sucurile de fructe nu pot conţine, prin definiţie, adaos de zaharuri – o caracteristică pe care majoritatea consumatorilor nu o cunosc.
În plus, pentru a răspunde cererii tot mai mari a consumatorilor de produse cu un conţinut mai mic de zaharuri, în cazul unui suc de fructe reformulat s-ar putea indica pe etichetă „suc de fructe cu zaharuri reduse”.
În scopul adaptării la preferinţele consumatorilor şi al simplificării, termenul „apă de nucă de cocos” ar putea fi utilizat în paralel cu termenul „suc de nucă de cocos”.
Conţinutul de fructe al gemurilor va creşte de la minimum 350 de grame la minimum 450 de grame (550 de grame pentru produsele de calitate superioară) pe kilogram de produs finit.
Odată cu creşterea conţinutului de fructe în general, consumatorilor li s-ar oferi un produs cu mai puţine zaharuri libere şi cu mai multe fructe decât în prezent. Termenul „marmeladă”, autorizat până în prezent numai pentru gemurile de citrice, ar putea fi utilizat în cazul tuturor gemurilor, oferindu-se astfel posibilitatea adaptării denumirii produsului la practicile cele mai utilizate pe plan local.
În cazul ouălor: vor putea fi amplasate panourile solare în zonele exterioare utilizate în cadrul sistemelor de producţie a ouălor de găini crescute în aer liber. Acest lucru va stimula furnizarea unei cantităţi mai mari de energie din surse regenerabile. Marcarea ouălor ar fi efectuată, de asemenea, direct la fermă, ceea ce va îmbunătăţi trasabilitatea.
