Sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai este o perioadă foarte capricioasă din punct de vedere climatic, mai ales în ultimii ani, când schimbările climatice sunt mai pronunţate, când zilele, nopţile şi chiar orele cu variaţii mari ale temperaturii şi umezelii fiind foarte frecvente, imprevizibile, adesea au efecte dezastruoase pentru producţia de legume şi fructe a anului respectiv.
Chiar dacă astfel de fenomene nu pot fi prevăzute şi nu pot fi combătute în totalitate, legumicultorul şi pomicultorul trebuie să acţioneze pentru reducerea efectelor negative.
Brumele şi îngheţurile târzii pot surprinde pomii în fenofaza de umflare a mugurilor floriferi şi chiar în plină floare.
Cele mai afectate specii sunt caisul, migdalul, cireşul şi piersicul, care înfloresc mai timpuriu, precum şi nucii, viţa de vie, plante de câmp cum ar fi floarea soarelui, sfecla de zahăr, plante legumicole şi cartoful.
Pentru a proteja legumele de brume, îngheţuri şi alte fenomene naturale nedorite o metodă mai eficientă este folosirea foliei şi a agrilului.
Agrilul este un material ţesut din fibre de propilenă, ce permite pătrunderea apei, aerului şi luminii, şi este foarte rezistent la rupere, şi foarte uşor de utilizat.
Agrilul protejează plantele de brume, îngheţuri, ploi cu grindină, ploi torenţiale, vânturi puternice, de asemenea, de daunele provocate de insecte şi alţi dăunători, limitează transmiterea virusurilor şi altor boli.
Creând un microclimat favorabil la suprafaţa solului, el accelerează creşterea şi dezvoltarea la asemenea culturi cum sunt vărzoasele, rădăcinoasele, cucurbitaceele, cartoful, tomatele, căpşunul etc. păstrând umiditatea şi structura solului.
De asemenea, agrilul micşorează folosirea produselor fitosanitare (mai ales a erbicidelor şi insecticidelor) şi permite obţinerea producţiei mai mari, mai devreme, mai sănătoase şi un venit considerabil.
Pentru protejarea livezilor cea mai accesibilă şi mai ieftină metodă rămâne fumigaţia, respectiv arderea unor materiale uşor de aprins şi care produc mult fum.
Condiţia principală este că arderea să fie înceată, să nu producă flacără. În acest scop, se cară din timp bălegar păios semiuscat, turbă, gunoaie, buruieni, vreascuri, resturi de cauciuc şi alte materiale care, amestecate, pot servi la pregătirea grămezilor fumigene.
Pentru fiecare hectar de livadă de rod sunt necesare 150 asemenea grămezi fumigene. Ele se distribuie pe toată suprafaţa livezii, printre rândurile de pomi nu numai pe alei şi, pe cât posibil, perpendicular pe direcţia vântului dominant.
Pentru a fi eficiente, grămezile respective se fac după anumite reguli. Mai întâi se pun paie uscate, peste ele materialul fumigen şi deasupra lui un strat subţire de pământ.
La mijloc se bate un ţăruş, care se scoate în momentul aprinderii, având rolul de a asigura ventilaţia necesară aprinderii şi reglării focului.
Atunci când temperatura a scăzut la +2°C, paza dă alarma şi se aprind grămezile.
Grămezile cu materiale fumigene trebuie să ardă (să producă fum) până la răsărirea soarelui. Fumigaţia este eficace numai când temperatura scade la cel mult -2…-3°C.
Sunt și alte soluții anti-îngheț a viței de vie și a pomilor fructiferi:
- Dacă există zăpadă, atunci se recomandă să o strângi la baza trunchiului. Această metodă nu are rolul de a proteja pomii, ci de a întârzia pornirea în vegetație atunci când temperaturile au crescut, dar urmează să scadă la scurt timp.
Metoda este eficientă atunci când sunt diferențe foarte mari între temperatura din timpul zilei și cea din timpul nopții.
- O altă metodă este aplicarea laptelui de var pe trunchi și pe ramurile mai groase ale pomilor fructiferi.
Astfel, lumina va fi reflectată, iar încălzirea trunchiului se va face mai greu. Drept urmare, pornirea în vegetație va fi întârziată și pomul va fi protejat.
- Atunci când temperaturile scad destul de mult, pomii fructiferi au nevoie de un îngrășământ cu o concentrație ridicată de potasiu.
În acest mod, se asigură plantei o asimilare mai rapidă și eficientă a potasiului, atunci când apar condițiile de stres ce sunt cauzate de temperaturile scăzute.
Puteți utiliza îngrășăminte sau produse special concepute pentru prevenirea vătămării plantelor și pomilor fructiferi atunci când este ger (de exemplu Cropaid NPA). Se aplică foliar, adică se pulverizează direct pe plante sau pomi fructiferi.
Pe suprafețe extinse, puteți utiliza mașini special concepute pentru protecția culturilor de îngheț. Detalii aici.
Mai puteți folosi și brichete speciale care sunt confecționate din clorură de amoniu, naftalină și alte substanțe fumigene. Acestea pot ridica temperatura aerului cu până la 2 grade Celsius.
- Antibrumarul este un fel de sobiță specială care funcționează pe baza de reziduuri de petrol, motorină și țiței.
Partea interesantă este că aceste sobițe pot încălzi o suprafață de aproape 50 de metri pătrați, iar pomii fructiferi și vița de vie pot fi protejate de temperaturi de până la -7 grade Celsius.
Sobițele se așează în zigzag, iar aerul cald ce se ridică, va proteja pomii fructiferi din livadă.
- Vântul artificial poate proteja pomii fructiferi de aerul extrem de rece. Puteți folosi instalații de ventilare, care vor înlocui aerul rece de lângă sol cu aer cald. Astfel, se va evita înghețarea pomilor fructiferi.
- O metodă de protejare a pomilor fructiferi contra înghețului este folosirea aspersoarelor. Atunci când apa este pulverizată în atmosferă, temperatura aerului crește cu 2-4 grade Celsius.
Această metodă trebuie declanșată cu câteva minute înainte de apariția înghețului, iar stratul de gheață care se ve forma pe ramuri le va ajuta și proteja.
Mai mult decât atât, temperaturile de la exterior vor fi menținute aproape de 0 grade Celsius.
Pentru ca metoda să reușească, pulverizarea apei trebuie să fie foarte fină. De asemenea, distribuirea apei se face uniform și va continua pe toată durata înghețului.
Instalația de aspersoare trebuie să fie pornită atunci când temperatura aerului este de 0 grade Celsius la o înalțime de 1,5 metri deasupra solului.
Instalația se va opri atunci când temperatura va fi de 1°C și crește în continuare.
Există şi o serie de semne care prevestesc bruma: scăderea bruscă a temperaturii la +4 …+5°C în seara precedentă a brumei, noaptea liniştită, cu cer senin, ploaie în ajun ş.a..
Prezicerea înghețurilor
Amintim că, pe platforma Agrobiznes Meteo este disponibilă o prognoză meteo veridică pentru următoarele zile.
În plus, îngheţurile pot fi prezise mai mult sau mai puţin precis cu ajutorul graficului lui Broun (fig.1).
Este o metodă grafică care dă posibilitatea de prezicere a îngheţului în procente, fără a indica însă intensitatea îngheţului.
Pentru aceasta este necesar de a fixa temperatura aerului la ora 13 în cursul zilei, seara la ora 21. De exemplu, în ziua de 10 aprilie 2019 la ora 13 s-a înregistrat temperatura + 7,4 °C, iar la ora 21 + 2,8°C.
Diferenţa dintre cele două mărimi este cifra 4,6. În continuare, folosind graficul, aflăm probabilitatea îngheţurilor.
Aplicând aceste valori pe grafic, se obţine o probabilitate de peste 100%, ceea ce înseamnă ca îngheţul se va produce sigur în noaptea de 10 spre 11 aprilie.
Bibliografie:
- Gumovschi A. Manualul fermierului pentru culturile de câmp. Vol. I, Chişinău, 2021. Soluții anti-îngheț pomi fructiferi. Cum să îi protejezi de ger. Cumsa.ro . 15.02.2021.
