Războiul din Ucraina a avut o influenţă negativă asupra agriculturii româneşti, cu implicaţii care încă nu pot fi cuantificate, iar fermierii se află în prezent într-o situaţie extrem de delicată, respectiv cu „magaziile pline şi cu conturile goale”, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
„Războiul din Ucraina a avut o influenţă negativă, iar implicaţiile lui încă nu pot fi cuantificate ştiind că acest conflict nu s-a terminat. Noi spunem că a avut o influenţă negativă dat fiind faptul că fermierii, într-un an dificil, au obţinut producţii pe care trebuia să le valorifice, fie la intern, fie la export, pentru că un an agricol nou se înfiinţează pe rezultatele anului trecut. O producţie de porumb se înfiinţează cu bani obţinuţi prin valorificarea producţiei trecute.
Ori, iată că acum fermierii se află într-o situaţie extrem de delicată, cu magaziile pline şi cu conturile goale. Magaziile pline pentru că n-au putut să-şi valorifice cerealele şi în mare parte din cauza situaţiei din Ucraina. Nu au putut să-şi valorifice producţia nici la extern, pe culoarele tradiţionale de comerţ şi nici la intern, întrucât consumatorii de cereale din România, având alternativa de a cumpăra la preţuri mai mici cerealele din Ucraina, evident s-au îndreptat spre această ofertă, ceea ce a tulburat profund piaţa cerealelor şi a plantelor oleaginoase”, a explicat ministrul Agriculturii, într-o declaraţie cu privire la impactul economic al războiului din Ucraina la un an de la invazie.
Daea susţine că din analizele pe care le deţine până la această dată, România a devenit un importator net dintr-un exportator net de cereale şi plante oleaginoase, fiind o situaţie cu totul nefavorabilă confortului financiar pe care ar trebui să-l aibă fermierii români.
„Pe teritoriul din România au intrat prin punctele de frontieră cu Ucraina şi cu Moldova aproape trei milioane de tone de cereale şi plante oleaginoase. Deşi am obţinut o producţie mai mică de grâu decât în anii trecuţi din cauza secetei, din disponibilul pentru export, de 4-5 milioane de tone, până la această dată România nu a putut să exporte decât 2 milioane de tone. Dacă nu vinzi nu ai de unde să iei alţi bani, iar banca te scoate din calculele de bonitate. Suntem într-o situaţie delicată”, a mai spus Daea.
De altfel, şeful de la Agricultură a subliniat că toată activitatea din agricultură, indiferent de domeniu, a fost afectată direct sau indirect de acest conflict.
„În momentul în care există blocaje la fermieri nu poate să fie o situaţie favorabilă la unităţile care procesează sau prelucrează produsele respective, cum de altfel nu poate fi un confort pentru consumator. Toată activitatea din agricultură şi nu numai a fost tulburată de acest conflict şi iată că nu se mai termină, iar din acest punct de vedere îngrijorarea se măreşte”, a menţionat el.
România, alături de alte cinci state, solicită „sprijin imediat” de la Comisia Europeană
În acest context, ministrul român al Agriculturii, susţinut de omologii săi din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, au solicitat în Consiliul de Miniştri de la Bruxelles din luna ianuarie un „sprijin imediat”, în aşa fel încât activitatea din agricultură să poată continua.
„Peste câteva zile trebuie să însămânţăm în câmp culturile de primăvară. Sunt aproape 5 milioane de hectare, ori acestea se fac cu bani. Motorina nu e fără bani, îngrăşămintele nu sunt fără bani, seminţele nu sunt fără bani. Iată că în urma acestei intervenţii pe care am făcut-o în Consiliul de Miniştri, prin cuvântul comisarului, am fost asiguraţi că se va veni cu forme de sprijin pentru ţările care au fost afectate în mod deosebit, iar România este cea mai afectată dintre toate ţările care se află proximitatea conflictului”, a explicat oficialul MADR.
Daea a menţionat că au fost transmise Comisiei Europene toate datele solicitate, estimând că o decizie ar putea fi luată luna viitoare până la Consiliul de Miniştri.
„Noi am pus la dispoziţia Comisiei Europene toate datele solicitate, iar acum aşteptăm răspunsuri. Aşteptăm să vedem care va fi suma totală şi în ce fel va fi distribuită ţărilor care se află într-o asemenea situaţie. România are nevoie de cât mai mult. Nu apreciez acum cât ar trebui să fie această sumă, dar pierderile sunt mari şi sunt resimţite de fiecare fermier şi în mod deosebit de cei care nu au apucat să-şi valorifice producţia. Ei sunt primii afectaţi. Sper ca până la Consiliul de Miniştri din luna următoare să avem o decizie în acest sens”, a punctat ministrul Agriculturii.
Conflictul din Ucraina nu a creat nicio oportunitate pentru agricultura din România
Potrivit şefului MADR, conflictul din Ucraina nu a creat până în prezent nicio oportunitate pentru agricultura din România şi nici pentru fermierii români.
„Până acum nu avem nicio oportunitate pe care să o evidenţiem şi care să ne fi adus vreun beneficiu. Cererea nu s-a modificat, iar oferta, din nefericire, n-a putut fi onorată din cauza blocajului. La această dată nu este nicio oportunitate pentru România din punct de vedere al agriculturii. Conflictul a creat multe implicaţii negative. Inclusiv libertatea aceasta de trecere a frontierei cu cereale, fără să determini calitatea, poate să aducă necazuri ulterioare, pentru că n-ai de unde să ştii ce boli, ce dăunători însoţesc aceste produse. Evident că este un disconfort pe care îl simt fermierii noştri, având în vedere că lipseşte acest control din partea ucraineană, iar preţurile sunt mai mici pentru aceste produse care vin din Ucraina”, a adăugat ministrul.
De asemenea, şeful MADR a transmis fermierilor români că „trebuie să reziste” dacă se va prelungi conflictul din Ucraina.
„Eu îi rog pe fermierii români să cultive terenul, să-şi execute lucrările cu tot efortul, iar noi le dăm în continuare toate formele de sprijin la timp. Îi rog pe fermieri să înţeleagă că putem depăşi această situaţie grea numai prin munca noastră şi să nu aşteptăm de la alţii prea mult ajutor, pentru că nu are de unde să vină. Iată că nouă ne revine sarcina, misiunea şi dorinţa de a ne menţine în perimetrul acesta al preocupării statale, să lucrăm terenul României cu toate posibilităţile pe care le avem, întrucât cu hrana nu-i de joacă. Noi trebuie să ne asigurăm hrana. Eu am mai spus-o şi o repet de fiecare dată: războiul stomacurilor goale e mai greu şi mai imprevizibil decât orice alt război, indiferent cu ce arme şi cât timp durează el”, a spus Petre Daea.
România nu riscă o criză alimentară
Întrebat dacă actualul conflict poate genera o criză alimentară în România, Daea a răspuns: „Nu, categoric nu”.
„România are, din fericire, tot ce-i trebuie, are condiţii naturale şi are şi resurse pe care le poate valorifica indiferent de situaţia care există în ţară sau în apropierea ţării. În momentul în care m-am instalat pe acest scaun al răspunderii ministeriale am spus foarte clar că un obiectiv de importanţă îl reprezintă bazele anului agricol 2022 – 2023 şi de aceea trebuie să însămânţăm cel puţin 2 milioane de hectare cu grâu, pentru a ne asigura pâinea în ţară, indiferent de situaţia climatică şi indiferent de condiţiile care apar în interiorul ţării. Şi am însămânţat peste 2 milioane de hectare cu grâu”, a concluzionat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
