Adam Nowak este Vicepreședintele CEJA – Consiliul European al Tinerilor Fermieri și a participat în calitate de speaker în cadrul RALF 2022 – Romanian Agriculture Leadership Forum, evenimentul de business al anului în agricultură, care a avut loc în perioada 18-19 mai, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cu tema „România Agricolă Europeană”.
Este un tânăr fermier din Polonia, care se confruntă cu multe situații și probleme similare cu cele întâlnite și de alți fermieri, mai ales din Europa Centrală și de Est.
Acum 3 ani, ferma a trecut de la producția de vaci de lapte la producția de cereale, iar după primirea sprijinului financiar pentru tineri fermieri, ferma va fi convertită pentru producția de legume și agricultură organică.
Consiliul European al Tinerilor Fermieri este o organizație cu membri din 22 de țări ale Uniunii Europene, Mare Britanie, Serbia și reprezintă aproape 2,5 milioane de tineri fermieri. Momentan nu există reprezentare din România la nivelul acestei organizații, dar perspectivele sunt de a integra cât mai mulți tineri fermieri din întreaga Europă.
CEJA colaborează în numeroase proiecte europene, susținând totodată o mai bună colaborare între tinerii fermieri din diferite țări europene, mai ales în ceea ce privește țările mai noi din UE, precum Polonia și România.
De asemenea, sunt în pregătire mai multe documente importante referitoare la politici ale Uniunii Europene, printre altele legat de bunăstarea animalelor, protecția solului, smart farming și inovație.
Fermierii români au o mare oportunitate acum pentru a dezvolta o agricultură mai puternică, deoarece majoritatea fermelor din țară sunt încă de mici dimensiuni și, ca atare, nu au posibilitatea de a își construi o poziție puternică în lanțul de producție a hranei.
Cum s-a schimbat agricultura în Polonia după aderare la UE?
În 2010, la 6 ani de la aderare, în Polonia existau 1,5 milioane de ferme. Acum s-a ajuns la 200.000 și numărul e în scădere, ceea ce arată o mai mare unitate și colaborare a fermierilor.
A crescut suprafața medie a unei ferme, fiind acum în jur de 11 hectare. La fel și numărul fermelor cu suprafețe foarte mari și a scăzut numărul fermelor mici. Fermierii trebuie acum să implementeze din ce în e mai mult programe eco, ceea ce este deopotrivă o oportunitate și un risc. Trendul eco este o șansă pentru fermele mai mici, dar pentru cele mai mari este o provocare.
După pandemia Covid și războiul din Ucraina, agricultura europeană nu mai este și nu va mai fi la fel. Desigur, este important să ne ajutăm vecinii europeni, dar situația reprezintă și un risc pentru agriculturile din zonă, prețurile inputurilor fiind acum la un nivel foarte ridicat. Nu se pot implementa numai politici de mediu, pentru că cineva trebuie să continue să producă hrană, mai ales în contextul actual.
Pentru fermele mici și mijlocii, obținerea de profit este o mare provocare astăzi, motiv pentru care o mare șansă a acestora este agricultura organică și vânzarea directă, cu produse de foarte bună calitate. Pentru fermele mari, vânzarea directă nu este o variantă fezabilă.
De aceea, la nivelul Uniunii Europene se discută despre două direcții de dezvoltare a agriculturii: pe de o parte pentru fermele mari, profitabile, cu producție mare, respectiv o direcție de dezvoltare pentru fermele mici.
În România există cel mai mare număr de fermieri din UE, peste 2 milioane de proprietari de ferme, dar doar în jur de 10% sunt eficiente din punct de vedere economic, astfel că majoritatea acestora trebuie treptat incorporate în ferme mai mari și mai productive.
În timpul acestui proces trebuie avut în vedere însă elementul de proprietate, anume ca majoritatea terenurilor să rămână în proprietatea fermierilor români.
În întreaga Uniune Europeană, fermierii au aceleași provocări: accesul la terenuri, la fonduri și la know-how. E o provocare pentru guverne și pentru UE să le asigure aceste lucruri, pe de altă parte e important ca tinerii fermieri să se unească și să colaboreze, pentru că doar prin asociere au cele mai mari șanse de reușită.
