În prezent, majoritatea oamenilor de ştiinţă şi majoritatea agricultorilor sunt de acord că rotaţia culturilor reprezintă o pârghie importantă în sporirea fertilităţii solului şi a producţiei agricole, care nu poate fi înlocuită prin alte mijloace.
Asolamentul – bază a consolidării exploataţiilor agricole și a agriculturii ecologice
Cultivarea plantelor agricole, atât pe suprafeţe mici cât şi pe suprafeţe mari, nu poate fi rentabilă în lipsa unui asolament întocmit cât judicios.
Asolamentul presupune împărţirea terenului exploataţiei agricole în sole sau parcele pe cât posibil egale între ele, numărul acestora fiind egal cu numărul anilor de rotaţie.
Culturile trebuie repartizate în timp şi spaţiu ţinând cont de sistemul de lucrări, de fertilitatea solului şi de starea de umiditate a lui.
Asolamentele au un dublu rol: agrotehnic şi organizatoric. Aceasta este o măsură agrotehnică generală, de mare importanţă şi are drept scop păstrarea umidităţii, sporirea fertilităţii solului, reducerea atacului de boli şi dăunători, obţinerea unor producţii ridicate şi a unei eficienţe economice sporite, cu cheltuieli şi consumuri mai reduse de îngrăşăminte chimice, erbicide şi insecto-fungicide.
Cultivarea timp de mai mulţi ani pe acelaşi teren a aceloraşi specii de culturi (monocultura) sau a unor specii înrudite din punct de vedere botanic, contribuie la înmulţirea şi răspândirea masivă a bolilor şi dăunătorilor specifici culturilor respective.
Numai printr-o rotaţie corectă a culturilor în cadrul asolamentului se poate diminua mult atacul bolilor şi dăunătorilor.
V-ar putea plăcea și Floarea soarelui în asolament: premergători buni.
Asolamentul constituie şi o măsură eficace de combatere a buruienilor. Monocultura determină o scădere substanţială a producţiei.
Aplicarea asolamentului permite folosirea raţională a forţei de muncă şi a îngrăşămintelor.
Asolamentul este parte integrantă a organizării terenului arabil. Prin aceasta se înţelege: comasarea trupurilor de teren arabil izolate în masive compacte, de mărimi mecanizabile, care cuprind un teren ecologic omogen; trasarea unei reţele de drumuri şi canale.
Sub aspect organizatoric, asolamentele conduc la:
- Sporuri de producţie prin folosirea maximă a diferitelor categorii de terenuri omogene ecologic, cu acelaşi relief, sol şi microclimat, folosind plantele care se pretează cel mai bine la însuşirile terenului.
Pe teritoriul unei exploataţiei agricole sunt terenuri cu însuşiri omogene: văile cu lunci, versanţii cu înclinări şi expoziţii diferite, unde plantele se comportă diferit.
Pe terenuri de luncă, cu soluri grase şi apă freatică la adâncimi de 4-6 metri, se dezvoltă bine plante cu cerinţe de umiditate şi înrădăcinare puternică: lucerna, sfecla, porumbul.
Pe pante cu soluri subţiri şi sărace, rezistă mai bine plante cu rădăcini scurte: cereale păioase, culturi furajere anuale ş. a. Aceste terenuri vor forma câte un asolament separat, cu structuri diferite de culturi.
Sola de rotaţie cuprinde o singură cultură, ea trebuie se aibă o mărime şi o formă optime cerute de folosirea maşinilor din dotare.
Lungimea minimă a solei trebuie să fie de 600 – 800 metri, lungimea optimă de 1000 – 1500 metri, lăţimea 1/3 din lungime.
Astfel, mărimea minimă a solei va fi de 600 x 200 m, respectiv 12 ha, de formă dreptunghiulară. Sola optimă (1000 x 300 m sau 1500 x 500 m) va avea mărimea de 30 ha la 75 ha. Pentru tractoare de mare putere sola va fi de (2000 x 500 m) de 100 ha.
Un asolament cu patru culturi în rotaţie de mărime minimă va fi de 48 ha, de mărime optimă 120, 300, 400 ha.
Când întreaga suprafaţă a exploataţie cuprinde o singură unitate ecologic omogenă, sola poate avea mărimi mai mari egale, unde se poate folosi aviaţia utilitară.
- Prevenirea şi combaterea eroziunii solului, înmlăştinirii şi sărăturii în sisteme de irigaţii.
Culturile perene constituie cea mai eficientă măsură de protecţie a solului şi de restabilire a fertilităţii.
Pe terenurile în pantă se introduc asolamente antierozionale, în care structura culturilor perene creşte în funcţie de creşterea pantei până la 60% din suprafaţa asolamentului.
- Comasarea parcelelor izolate în masive compacte de teren, scurtând drumurile şi reducând timpul cu deplasările în gol ale agregatelor (tractoare şi maşini) şi a mijloacelor de transport, reducând consumul de motorină şi evitând uzura timpurie a maşinilor; stabilitatea solei, întrucât se asigură cunoaşterea „istoriei” fiecărei sole, cu fenomenele ce se petrec în sol după fiecare cultură în rotaţie de la un an la altul.
Fertilizarea cu îngrăşăminte, fără evidenţa pe sole stabile a rezervelor de substanţe nutritive sau remanenţei în sol a pesticidelor, este de neconceput, este o activitate dăunătoare, oarbă.
Ţinând evidenţa solei stabile, marcate în teren cu borne cu ajutorul Fişei istoriei solei, cu evidenţa lucrărilor efectuate an de an pe ea, a culturilor şi rezultatelor obţinute, vom putea să prevedem consumurile de îngrăşăminte, seminţe, carburanţi, norme de muncă, să planificăm şi să conducem bine procesul de producţie în câmp.
Schimbarea anuală a culturilor pe fiecare solă, prin rotaţie, asigură mai bine rezervele şi apa din sol, se preîntâmpină răspândirea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor.
Culturile leguminoase îmbogăţesc solul în azot, favorizând creşterea producţiei la culturile următoare. După soia, mazăre şi fasole rămân în sol, la fiecare hectar, 150 kg de azot organic.
Dupa lucernă, cultivată 3 ani la rând, rămân în sol 220 kg de azot organic la hectar.
Alegând o structură optimă a culturilor cu: 25% cereale păioase; 25% porumb; 25% leguminoase şi culturi tehnice (soia, mazăre, fasole, floarea-soarelui), şi 25% culturi furajere (lucerna, leguminoase anuale), fertilitatea solului va creşte, va creşte şeptelul de animale şi se va reduce necesarul de îngrăşăminte minerale şi pesticide, vor scădea costurile de producţie şi va spori calitatea produselor.
Pe terenurile irigate neraţional, asolamentele raţionale, cu leguminoase perene refac solul înmlăştinit şi tasat şi-i restabilesc însuşirile fizice, chimice şi biologice.
Prin introducerea asolamentelor raţionale, cu leguminoase perene şi anuale, creşte producţia cu 35-45% fără nicio cheltuială în plus.
Asolamentele sunt baza consolidării exploataţilor agricole și a agriculturii ecologice.
Problemă structurală o constituie fărâmiţarea excesivă a exploataţilor agricole şi lipsa consolidării, iar asolamentele sunt principala cale de asociere a lor.
Vedeți și articolul despre Porumbul în asolament: Ce culturi sunt premergători buni
Micii producători sunt încă reticenţi confundând asocierea cu cooperarea din vremurile comuniste, dar nu realizează că individual pot discuta de pe picior de egalitate cu furnizorii de seminţe şi îngrăşăminte, cu firme de transport şi depozitare, cu marile lanţuri de magazine.
Revine tinerilor lideri din agricultură să schimbe acest concept. Asolamentul reprezintă cea mai importantă măsură de tehnologie agricolă și de organizare economică în explotarea ecologică a terenurilor agricole.
Vedeți și Amplasarea culturilor de primăvară în asolament. Vezi culturile ce nu sunt recomandate.
Bibliografie: Gumovschi A. Manualul fermierului pentru culturile de câmp. Vol.I, Chişinău, 2021.
