Cultura de varză nu este una pretențioasă și poate fi realizată cu succes în diferite condiții. Totuși, trebuie să țineți cont de mai multe aspecte la cultivarea verzei pentru căpățână pentru a obține un rezultat bun.
În acest articol vom discuta mai multe despre:
- cerințele verzei față de factorii de mediu;
- pregătirea terenului pentru cultura de varză;
- creșterea și plantarea răsadului de varză;
- fertilizarea și irigarea culturii de varză;
- combaterea bolilor și dăunătorilor la varză.
Cerințele verzei față de factorii de mediu
Varza este puțin pretențioasă față de temperatură. Temperatura minimă de germinare a semințelor este de 3-4ºC, optimă fiind de 15-17ºC.
Răsadul de varză rezistă la temperaturi de până la -2..-3ºC, iar în cazul în care plantele au fost călite suportă temepraturi de maxim -10ºC.
Toamna, căpățânile de varză rezistă până la -8..-10ºC. Temperatura optimă de creștere și dezvoltare este de 15-20ºC. Temperaturile de peste 25ºC favorizează dezvoltarea tulpinilor florifere și împiedică formarea căpățânilor.
Umiditatea solului necesară pentru dezvoltarea culturii de varză este de 70-75% din capacitatea de câmp înainte de formarea căpățânii și 75-80% în perioada formării căpățânii. Ulterior, umiditatea trebuie scăzută pentru a evita crăparea.
Consumuri maxime de apă la varză se înregistrează în faza creşterii rozetei de frunze, a căpăţânii.
Coeficientul de transpirație la varză este mare (250-540), fapt datorat frunzelor numeroase dezvoltate. Optime se consideră udările dese cu norme mici ce oferă posibilitatea de a obține umiditatea constantă în sol.
Norme de apă recomandate la irigarea prin picurare a verzei:
Cerințele verzei față de instensitatea luminii sunt moderate (intensitatea luminoasă – 3000 lucși), dar este pretențioasă față de durata de iluminare.
Insuficienţa luminii în faza de răsad provoacă alungirea răsadului.
Varza se cultivă cu rezultate bune pe soluri aluviale, fertile, luto-nisipoase, pH-ul recomandat pentru cultura de varză este de 6,2-7,8.
Bune premergătoare pentru varza sunt legumele solanacee (roșii, ardei, vinete), cucurbitacee (castraveți, dovlecei) şi leguminoase (mazăre verde).
Varza nu este bună premergătoare pentru tomate şi spanac, deoarece lasă terenul sărac şi cu unele toxine.
Pregătirea terenului pentru cultura de varză
La efectuarea arăturii de toamnă (25-28 cm) se încorporează îngrășămintele organice (recomandat 30 de tone/ha) și minerale, cantitatea se determină în funcție de analiza solului (în general, se recomandă 60 kg s.a./ha P2O5 şi 50 kg s.a./ha K2O, doza poate fi împărțită în două pentru o aplicare primăvara).
Primăvara, concomitent cu pregătirea patului germinativ, se aplică 60 kg s.a. (substanță activă) azot per hectar. În cazul unei infestări a terenului cu viermi sârmă, coropâșnițe, pot fi introduse în sol și produsele pentru combaterea acestora.
Pregătirea terenului se face în straturi de 140-150 cm lățime.
Producerea răsadului de varză
Răsadul de varză se produce în sere înmulțitor sau solarii. Cu 2-3 zile înainte de semănat este recomandată tratarea semințelor.
În lipsa produselor de tratare a semințelor, puteți realiza un tratament al semințelor cu hipoclorit de sodiu de 1% (menținute în soluție timp de 50 de minute) sau cu apă călduță, de 40 grade Celsius, timp de 20 de minute.
Semănatul semințelor de varză pentru răsad se face în rânduri la 4-6 cm, folosind 10-12 g/m2 sau 400-600 g sămânţă pentru producerea răsadului necesar pentru un hectar de varză.
Semințele pentru producerea răsadului de varză se seamănă în perioada 25 ianuarie-25 februarie (în zonele sudice), 5-15 februarie în celelalte zone.
Repicarea răsadului de varză se realizează la 10-12 zile după răsărire. Pentru aceasta se utilizează cuburi sau ghivece nutritive de 5x5x5 cm sau 7x7x7 cm.
Pe suprafețe mici semințele pot fi semănate direct în celule.
Fertilizarea fazială a răsadurilor se face în două etape: înainte de repicat, cu soluţie de îngrăşăminte complexe (concentraţia de 0,5%, utilizându-se 8 litri per m2).
A doua fertilizare se aplică la 10 zile după repicat, cu o soluţie în concentraţie de 1,2% (0,2% azotat de amoniu, 0,6% superfosfatşi 0,4% sulfat de potasiu), administrând 10 l/m2 soluţie.
Totodată, foarte eficiente sunt îngrășămintele organice lichide pe care puteți cumpăra de la magazinele agro. Dozele și perioada în care se aplică le veți găsi pe ambalajul produsului.
Intervale optime de temperatură pentru germinarea seminţelor și creșterea diferitelor răsaduri de legume:
Răsadul de varză și în general de legume se udă doar dimineața, cu apă la temperatura camerei. Este important să asigurați udarea uniformă a ghivecelor, pentru a evita formarea răsadului de diferite înălțimi și ulterior umbrirea plantelor de alături de către acesta. Udările se fac astfel încât solul din ghivece să nu fie nici uscat și nici umed.
Răsadul de varză are nevoie de 12-15 ore de lumină per diurnă.
La plantare răsadul de varză trebuie să aibă o vârstă de 40-50 zile, 5-7 frunze formate, 14-16 cm înălţime şi o grosime la colet de 4 mm.
Înainte de plantare temperatura și udările se reduc, astfel încât să pregătim răsadul pentru plantare. Răsadurile de varză încep să se călească cu aproximativ 10 zile înainte de plantare.
În primele două zile se deschid orificiile de ventilare pentru 2-3 ore, apoi, în fiecare zi, mărim durata până când nu obișnuim răsadul cu temperatura din exterior.
Fertilizarea – îngrășăminte recomandate la cultura de varză
Consumul specific de substanțe active în kg tonă de produs este de 3-3,8 kg N; 1-1,5 kg P2O5; 4,5-7 kg K2O; 5-5,8 kg CaO şi 0,26-0,3 kg MgO.
Raportul de echilibru este de 1:0,16:1,27:0,74:0,18.
Pe măsură ce se formează căpățâna, cerințele față de elemente nutritive cresc. În primele faze de creştere, plantele de varză consumă mai mult azot, iar în cea de formare a căpăţânii, mai mult fosfor şi potasiu.
Toamna, se aplică gunoiul de grajd și 1/2 din dozele de fosfor şi potasiu, iar restul împreună cu 1/2 din doza de azot primăvara.
Plantarea răsadului de varză
Plantarea răsadurilor de varză se face în perioada 15-20 martie – 10 aprilie în funcţie de zonă. Perioada de plantare se realizează când temperatura solului este de 8ºC, iar în următoarele zile nu se prevăd înghețuri târzii de primăvară.
Distanța de plantare a răsadului de varză este de 70×25 cm sau 70×22 cm pe teren modelat și de 50-60×30 cm pe teren nemodelat.
Citește și despre Bolile ce se dezvoltă la cultura de varză găsiți pe acest link.
Îngrijirea culturii de varză după plantare
La 3-5 zile după plantare se completează golurile pentru a menţine o desime optimă (în medie, se recomandă 55-60 de mii de plante de varză la hectar, dar variază în funcție de soi/hibrid și alte particularități).
Irigarea culturii de varză
Irigarea culturii de varză se face prin aplicarea a 4-6 udări prin aspersiune cu norme cuprinse între 300-400 m3/ha sau prin picurare conform tabelului de la capitolul cerințe față de umiditate. (Numărul udărilor se majorează pe măsură de perioada de vegetație a soiului/hibridului este mai lungă).
Unii autori (Gheorghe Poșta) recomandă realizarea unei fertilizări faziale în faza de formare a căpăţânii, cu 40 kg s.a./ha N, 35 kg s.a./ha P2O5, 30 kg s.a./ha K2O. Aceste îngrășăminte pot fi înlocuite cu îngrășăminte organice lichide, pentru a reduce impactul producerii asupra mediului.
Pentru combaterea buruienilor se aplică erbicide sau prașile. Totodată, o opțiune bună pe suprafețe mici este acoperirea solului cu mulci, inclusiv din materiale naturale:
Vezi aici și Molia verzei – dăunător important la cultura de rapiță și varză.
