Mai multe țări din Golful Persic sunt în alertă din cauza ploilor torențiale care s-au abătut de câteva zile asupra asupra acestei regiuni care de obicei este foarte caldă și aridă.
Experții sunt de părere că tehnologia de însămânţare a norilor a contribuit la inundațiile care au lovit aceste țări. Climatologul Roxana Bojariu a explicat la Digi24 ce presupune această tehnică și când poate fi ea folosită, dar subliniază că fenomenele generate nu sunt controlabile.
Emiratele Arabe Unite, Qatar și Kuweit sunt trei dintre statele în care traficul a fost blocat de ploile torențiale. Mașinile nu au mai putut înainta, așa că șoferii au fost salvați din mijlocul apelor.
Unele autoturisme au fost luate pe sus de șuvoaiele care au pătruns în locuințe și magazine. În Emiratele Arabe Unite, ploile torenţiale au căzut în toată ţara, în special în Dubai şi Abu Dhabi, iar vremea rea ar urma să continue până joi.
În Kuweit, de exemplu, orele au fost suspendate în majoritatea școlilor, iar pompierii au avut sute de intervenții, în care au salvat oameni rămași captivi în case.
O ploaie torenţială a căzut și peste vastul regat deșertic al Arabiei Saudite, inclusiv asupra pelerinilor aflaţi în oraşul sfânt Mecca.
În Qatar, autorităţile le-au cerut locuitorilor să fie vigilenţi, anunţând ploi torenţiale şi vânt puternic în diferite părţi ale ţării începând de duminică.
Sultanatul Oman a anunţat sâmbătă „ploi cu descărcări electrice de intensitate diferită” în mai multe regiuni ale ţării, televiziunea de stat difuzând imagini cu drumuri afectate de ploile torenţiale şi apele în creştere.
Ce presupune tehnologia de însămânțare a norilor
Unii experți sunt de părere că tehnologia de însămânţare a norilor – o practică folosită de autorităţile din regiune pentru a creşte cantitatea de ploaie în zonele aride – ar fi contribuit la intensitatea acestor fenomene mai puțin obișnuite.
„Tehnologia de însămânțare a norilor presupune să ai nori, în primul rând. Nu se poate obține ploaie din cer senin. E vorba, de fapt, de o intensificare a ploii care ar putea să existe și atunci, sunt folosite mai multe metode. Metoda clasică era să însămânțezi norii cu unele săruri, precum iodura de argint. Aceste săruri au proprietatea de a aduce picăturile mici de apă din nor împreună, astfel încât ele ajung să se mărească și să cadă apoi la suprafață sub formă de ploaie, pentru că devin prea mari ca să mai poată sta în aer”, a explicat la Digi24 climatologul Roxana Bojariu.
„O altă metodă, mai modernă, care reduce și riscul de a avea săruri și alte substanțe chimice, este aceea de a produce descărcări electrice controlate în nori cu ajutorul unor drone. Principiul este că se modifică polaritatea picăturilor fine de apă din nor, în așa fel încât ele ajung să se atragă și să formeze picături mai mari care, iarăși, dacă depășesc o anumită greutate, evident că vor cădea sub formă de ploaie. Această ultimă metodă este intens folosită, se pare, în ultimul timp, mai ales de Emiratele Arabe Unite”, a continuat climatologul.
Tehnica de însămânțare a norilor se poate folosi și pentru a obține zăpadă
„Să știți că în lume există astfel de episoade de însămânțare de nori în mai multe țări. În Wyoming, SUA, de exemplu, s-a făcut un experiment de 10 ani și reușesc să crească stratul de zăpadă cu 5-10 la sută prin însămânțările acestea sistematice. Și în munții din Nevada s-au făcut astfel de experimente, în India, în China. Problema e că trebuie să ai nori și de aceea în Emiratele Arabe Unite, de exemplu, se folosesc însămânțările mai ales în zonele muntoase ale lor. Evident că apa rezultată din ploaie ajunge și la altitudini mai joase și astfel reușesc să-și mai echilibreze pânza de apă freatică. În EAU, pentru nevoile economice, dar și cele ale gospodăriilor apa este folosită în proporție de două treimi din pânza de apă freatică, or asta se consumă în timp, mai ales dacă temperaturile sunt din ce în ce mai mari, evaporația e din ce în ce mai mare și atunci o metodă este și aceasta”, a detaliat Roxana Bojariu.
Roxana Bojariu: „Clar nu poți să controlezi cantitatea de apă cât ai vrea tu”
Totuși, pentru a avea efectul scontat pentru o însămânțare artificială a norilor este nevoie de anumite condiții, nu se poate face oricum. Trebuie să existe și umezeală, iar partea de însămânțare vine cu un surplus. A fost un sistem de joasă presiune, atât la suprafață, cât și în atmosfera medie, a subliniat climatologul.
„Însămânțarea norilor vine ca un plus și clar nu poți să controlezi cantitatea cât ai vrea tu, pentru că procesele sunt neliniare, adică perturbația inițială se poate amplifica foarte mult în sistemul respectiv și atunci poți să ai efecte mult mai mari, care nu sunt proporționale cu perturbația inițială. Cât de mari – iarăși, nu se știe. Dar poți obține cantități de apă care chiar dacă dau acum inundații, ele până la urmă ajung, o parte, în pânza de apă freatică, cea care alimentează cea mai mare parte a necesităților țării”, a punctat climatologul.
Astfel de tehnici pot fi folosite în lupta cu schimbările climatice, dar nu ca un răspuns de adaptare generalizat, pentru că trebuie să ai, totuși, nori ca să poți să-i însămânțezi, nu creezi ceva din nimic, ci intensifici o ploaie care ar fi existat.
Punctual se pot folosi, dar în niciun caz pe scară largă, în așa fel încât să fie o măsură de adaptare la schimbarea climei, a spus Roxana Bojariu.
