Reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) doresc să fie pusă, în consultare publică, versiunea finală a Planului Naţional Strategic al României (PNS), cea care va fi transmisă la Brusseles, înainte de transmitere, pentru a se putea analiza şi adăuga eventuale propuneri de perfecţionare din partea organizaţiilor profesionale.
„Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a transmis în cursul zilei de miercuri, o Adresă noului Ministru al Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Adrian Chesnoiu, prin care îşi manifestă interesul pentru cunoşterea formei Planului Naţional Strategic al României ce urmează a fi transmisă la Brusseles”, se menţionează într-un comunicat remis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, solicitarea Alianţei vine în contextul în care statele membre au obligaţia depunerii PNS-ului, la Comisia Europeană, până la data de 31 decembrie 2021.
„Având în vedere că termenul de transmitere către Comisia Europeană a Planului Naţional Strategic pentru România este foarte aproape, membrii organizaţiilor au înaintat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale solicitarea de a li se comunica stadiul analizei punctelor de vedere transmise de Alianţă pe perioada consultărilor şi care dintre acestea pot fi preluate, dacă sunt elemente noi faţă de discuţiile avute în grupurile de lucru şi în ce masură se va ţine cont de observaţiile şi propunerile transmise în perioada consultărilor”, se mai precizează în comunicat.
Astfel, în adresa transmisă, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a solicitat ministrului să îi comunice dacă va pune în consultare publică versiunea finală a PNS-ului, cea care va fi transmisă la Brusseles, în timp util, înainte de transmitere, pentru a se putea analiza şi adăuga eventuale propuneri de perfecţionare din partea organizaţiilor profesionale.
Printre punctele de reformă propuse de către Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare în adresă se află „redefinirea dimensiunii economice a fermelor prin intermediul PNS”, astfel:
- Ferma mică – 12.000 SO – 50.000 SO (aproximativ 80 ha în cultura mare);
- Ferma medie – 50.001 SO – 300.000 SO(circa 500 ha);
- Ferma mare – 300.000 SO – 3.000.000SO (circa 5.000 ha);
- Ferma foarte mare – peste 3.000.000 SO.
Un alt punct de reformă propus este: creşterea suprafeţei minime eligibile pentru plata de bază (BISS) la 3 ha, în cazul culturilor vegetale, cu menţinerea obligativităţii de minim 0,3ha/parcela şi distribuirea sumelor ca decuplate de producţie pentru acei proprietari de terenuri care au între 1-3 ha prin schema separată pentru a susţine sustenabilitatea sectorului agroalimentar şi totodată menţine partea socială fără a afecta competitivitatea.
De asemenea, reprezentaţii Alianţei pentru Agricultură au propus acordarea plăţii redistributive primelor 300 ha tuturor celor care deţin exploataţii de până la 500 ha, precum şi înfiinţarea şi implementarea în România a Sistemului de Gestionare şi Control Integrat al Riscurilor în Agricultură.
Totodată, reprezentanţii Alianţei au propus preluarea propunerilor UNCSV (Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, n.r.) pentru cooperative în PNS 2023-2027, ţinând cont de dimensiunea minimă pe care trebuie să o aibă o cooperativă ca să-şi poată ajuta membrii să îşi optimizeze costurile, de 1.000.000 SO (cu cât mai mulţi membri posibil) şi prioritizarea cooperativelor care au media suprafeţelor membrilor de până la 300.000 SO.
Astfel, ar trebui să aibă prioritate:
- Cooperativele cu o vechime de 1-3 ani – tutoriat, mentoriat pe măsura de consiliere şi accesarea sM 9.1;
- Cooperativele care au beneficiat de instruire anterior, care au minim 2 ani şi funcţionează să aibă acces la sM similare 16.4, să poată face investiţii mici de până la 150.000 euro;
- Cooperativele care au peste 3 ani vechime, sa fie prioritare în continuare la finanţare pe toate sub-măsurile;
- Cele 50 milioane euro din intervenţia specială pentru forme asociative cu rol economic, să fie disponibile doar pentru cooperativele de grad III, pentru a realiza investiţii regionale sau naţionale strategice, de 7.5-10 milioane euro;
- Prioritizarea investiţiilor pe lanţurile scurte de aprovizionare cu originea fie la cooperative, fie la producători agricoli individuali organizaţi în structuri OIPA recunoscute de MADR.
De asemenea, cele patru organizaţii şi-au manifestat disponibilitatea de a veni cu informaţii şi date suplimentare în funcţie de solicitările ministrului Agriculturii sau experţilor din echipa pe care o coordonează.
Documentul a fost semnat de PRO Agro – Ionel Arion, LAPAR – Nicolae Vasile, UNCSV – Mircea Băluţă, APPR – Nicolae Sitaru.
