18.8 C
București
sâmbătă, 5 octombrie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleCancerul negru al mărului - simptome și tratamente

Cancerul negru al mărului – simptome și tratamente

Livezi de măr nou înființate, în sistem ecologic superintensiv în județul Timiș sunt infectate cu fungul Botryosphaeria obtusa. Nu exclud prezența fungilor Botryosphaeria stevensii și Botryosphaeria dothidea alături de B. obtusa.

De altfel, între fungii B. obtusa și B. stevensii diferențele sunt atât de mici încât și astăzi există discuții contradictorii cu privire la încadrarea lor taxonomică. Livada de unde am prelevat probele a fost înființată în luna mai 2021.

Pomii sunt foarte bolnavi. Lăstarii bolnavi pot fi observați în această perioadă cu ușurință, deoarece sunt acoperiți cu fructificațiile negre ale ciupercii ce dau aspect de fumagină.

‹ adv ›

La marea majoritate a pomilor, tulpina în secțiune prezintă brunificări tipice fungului Botryosphaeria.

În zona de inserție a portaltoiului cu altoiul, lemnul este brunificat, ceea ce ridică suspiciunea că pomii au fost infectați în pepinieră. Tinerele tulpini sunt pline de cancere deschise (atac grav).

Acești pomi este posibil să moară în scurt timp. Recomand verificarea cu atenție a materialului de plantat. Nu plantați pomi bolnavi. Din momentul când ați pus pomii în pământul dumneavoastră există posibilitatea ca nimeni să nu mai recunoască că pomii au fost bolnavi înainte.

Întotdeauna cereți sfatul specialiștilor din protecția plantelor înainte de plantat, nu după. Fungii care au capacitatea să producă cancere pe tulpini, ramuri, lăstari sunt foarte periculoși, mai ales la pomii tineri, unde pot invada tulpina subțire foarte ușor.

Termenul de ”cancer” este utilizat în fitopatologie pentru a scoate în evidență gravitatea bolii.

Ce este cancerul la pomi?

Este o zonă bolnavă de pe tulpini, ramuri, lăstari, care duce la moartea scoarței infectate și care se poate extinde în țesuturile lemnoase, ucigând uneori pomul.

Explic acest termen deoarece am primit întrebări pe această temă. În mod normal, folosim cuvântul cancer atunci când un patogen produce creșterea exagerată și neregulată a unor țesuturi din tulpini, ramuri, rădăcini, pe care apar hipertrofii (umflături, gâlme, tumori).

Cel mai frecvent cancer este cancerul bacterian produs de Agrobacterium tumefaciens. Cu toate acestea, în fitopatologie se utilizează termenul de ”cancer deschis” în cazul unor fungi care produc răni deschise cu suprafață rugoasă pe margini (după Hulea et al., 1983).

Citește și despre Cancerul bacterian al pomilor fructiferi – prevenire.

Pentru că sunt probleme mari cu acest patogen în livezile ecologice de măr și nu numai (avem situații la piersic și cais de gumoză produsă de Botryosphaeria sp.) și pentru că datele din literatura de specialitate sunt puține, aduc în atenția dumneavoastră informații despre biologia și combaterea acestuia.

În livezile pe rod, dacă observați simptome pe frunze și dacă fructele putrezesc în pom înainte de recoltat este posibil să vă confruntați cu cancerul negru sau cu putregaiul negru al mărului.

Nu ezitați să ne contactați ori de câte ori aveți probleme deosebite care necesită un diagnostic corect. Botryosphaeria obtusa (Schwein.) Shoemaker (stadiul sexuat); Sphaeropsis malorum Peck. (stadiul asexuat) – Cancerul negru al mărului.

Numele bolii (cancerul negru al mărului sau putregaiul negru al fructelor) a fost dat după simptomele produse de patogen la fructe. Pagubele pot fi mari în livezile infectate, mai ales în zonele cu climat cald și umed (Brown-Rytlewski et McManus, 2000).

Acest patogen este întâlnit mai des în livezile amplasate în zone unde există variații mari de temperatură. Se poate instala pe măr, gutui, păr, cais, prun, arbuști fructiferi, specii forestiere și chiar plante ierboase.

Totuși, mărul rămâne gazda principală unde agentul patogen produce pagube serioase (Lefter et Minoiu, 1990).

Simptome produse de putregaiul negru al fructelor

Botryosphaeria obtusa atacă frunzele, florile, fructele, ramurile și tulpinile.

Simptomele de pe frunze apar sub forma unor pete mici de culoare violet, pe partea superioară. Petele au diametrul cuprins între 2 – 10 mm, formă circulară sau lobată uneori, cu zone concentrice (Lefter et Minoiu, 1990).

Marginile petelor rămân violacee – roșietice, în timp ce restul țesutului capătă culoare brun – roșiatică sau maro – gălbuie, dând leziunilor aspect de ”ochi de broască”.

Uneori, în centrul petelor pot fi observate picnidii mici, negre (au aspect de coșuri). Lăstarii și ramurile de schelet bolnave, prezintă zone de culoare maro – roșiatice, chiar portocalii uneori, scufundate sub nivelul scoarței sănătoase din jur (în stadiile incipiente de boală).

Aceste pete pot evolua către cancere de mici dimensiuni ce pot muri până la sfârșitul anului sau în cancere care se măresc de la an la an.

Cancerele care se extind de la un an la altul pot ajunge la dimensiuni de câțiva metri lungime. Marginile cancerelor mai vechi sunt ușor înălțate și lobate.

Scoarța din centrul lor se deschide la culoare, se zbârcește, având uneori aspect zdrențuit. Pe lemnul mort se formează picnidiile (corpuri fructifere anamorfe).

Unele cancere apar ca o rugozitate la suprafața scoarței, iar alteori scoarța moartă crapă. Cel mai periculos este atacul la tulpină și ramurile de schelet.

Acesta se manifestă prin cancere tipice acestui patogen. De obicei, leziunile canceroase se formează la inserția cu alte ramuri de ordin secundar sau terțiar care au fost infectate inițial.

Cancerele au formă ovală – alungită sau pot fi circulare și prezintă crăpături dispuse sub forma arcurilor de cerc. Țesuturile bolnave se necrozează, devenind negre cu aspect de fumagină, fiind ușor recunoscute.

Un simptom important este desprinderea scoarței care produce leziuni deschise cu lemn înnegrit. În zonele bolnave se formează corpurile fructifere ale fungului cu aspect de vezicule (Sajad Un Nabi et al., 2018). La atacuri grave, ramurile pot fi complet cuprinse de patogen.

Fungul poate ataca și florile, care se ofilesc. Petalele se brunifică și se încrețesc, pentru ca în final întreaga floare să se înnegrească (Lefter et Minoiu, 1990).

Putrezirea fructelor începe, de regulă, în zona caliciului și poate să își aibă originea în orice rană care apare pe epidermă, inclusiv în rănile produse de insecte.

De obicei, există o singură pată de fruct (astfel se poate distinge de putregaiul alb). La începutul infecției, zona infectată se colorează în maro și poate rămâne așa sau devine neagră.

Pe măsură ce putregaiul înaintează, apar zone concentrice unde alternează benzile de culoare neagră cu cele de culoare maronie. Pulpa degradată rămâne fermă și pieloasă cu gust neplăcut.

Fructele putrezite complet au culoare neagră și sunt zbârcite. Astfel de fructe se vor usca pentru ca în final să se transforme în mumii (mumifiere).

La suprafața lor se vor forma corpuri fructifere negre (picnidii), dispuse concentric, ce conțin numeroase conidii. La soiurile de măr timpurii fructele pot fi atacate chiar în livadă, iar la cele tardive în perioada de depozitare (Lefter et Minoiu, 1990).

Ciclul de viață al cancerului negru al mărului

Acest fung poate produce infecții la măr de la înflorit și până la recoltare.

De la un an la altul, se poate transmite prin miceliul de rezistență, picnidii cu picnospori și prin peritecii cu asce și ascospori (mai rar) – Lefter et Minoiu, 1990. Picnidiile și periteciile (corpuri fructifere negre) iernează pe scoarța moartă, crenguțe uscate, fructe mumificate.

Ciuperca poate invada aproape orice țesut lemnos mort și este frecvent izolată din țesuturile ucise de Erwinia amylovora (focul bacterian al rosaceelor). Primăvara, picnidiile și periteciile eliberează conidii și ascospori.

Conidiile sunt produse continuu în perioadele umede pe tot parcursul verii și pot rămâne viabile perioade lungi de timp.

Pe timp umed, din picnidii iese o masă gelatinoasă plină de conidii care, în contact cu aerul ia forme spiralate vizibile cu ochiul liber sau cu o lupă. Răspândirea sporilor se face cu ajutorul picăturilor de ploaie, a vântului, insectelor.

Aceștia pot infecta frunzele, florile, fructele mici, lăstarii tineri, ramurile, tulpinile. Pot pătrunde cu ușurință prin deschiderile naturale (stomate), rănile mecanice, rănile produse de insecte.

Temperatura optimă pentru realizarea infecțiilor este de 20°C. După Lefter et Minoiu (1990), picnosporii au rolul de bază în realizarea infecțiilor în perioadele ploioase, putând realiza infecții în intervalul de temperatură cuprins între 9 – 27°C.

În condiții optime de temperatură și umiditate, incubația durează 4 – 5 zile pe frunze și ramuri și 1 – 2 zile pe fructe. Emisia ascosporilor are loc în perioadele cu ploi abundente și lungi și temperaturi favorabile.

Temperatura optimă de germinare a ascosporilor este cuprinsă între 16 – 27°C iar maxima este de 32°C. Uneori infecțiile la fructe și lemn nu sunt vizibile timp de câteva săptămâni.

Infecția la fructe are loc la înflorire, dar simptomele devin evidente de abia la mijlocul verii, pe măsură ce fructele se apropie de maturitate. După aceea, infecțiile se produc prin răni.

Leziunile care apar pe fructe la recoltat favorizează instalarea patogenului iar acestea se pot descompune în timpul sau după depozitare.

Dacă fructele sunt recoltate în perioade umede infecțiile se realizează cu ușurință (Lefter et Minoiu,1990).

Cum putem controla cancerul negru al mărului

Măsuri de prevenție

Mărul este predispus a fi infectat atunci când își pierde vigoarea. Pentru a-și menține vigoarea pomii trebuie să fie sănătoși. Botryosphaeria sp. atacă în general doar pomii slăbiți sau stresați.

Unele specii pot fi agenți patogeni periculoși ce duc la moartea pomilor deoarece atacă și lemnul viu. Livezile de măr ar trebui înființate pe terenuri fără exces de umiditate și fără curenți reci de aer.

Se recomandă:

  • Menținerea pomilor într-o stare bună de sănătate pentru a ține la distanță fungii din genul Botryosphaeria care sunt agenți patogeni de regulă oportuniști (se instalează pe un țesut deja afectat din alte cauze);
  • Livezile ecologice ar trebui să planteze soiuri rezistente la putregaiul negru;
  • Controlul dăunătorilor de scoarță/cicade deoarece produc porți de intrare pentru patogen;
  • Evitarea daunelor produse de arsurile solare, gerurile din iarnă (cancerele se dezvoltă rapid pe pomii afectați de ger și arsuri solare);
  • Evitarea rănilor mecanice;
  • Efectuarea tăierilor anual. Igienizarea pomilor este esențială în ținerea sub control a patogenului. Trebuie eliminate ramurile și lăstarii bolnavi cu fructificații fungice. După tăieri, rănile rămase vor fi badijonate cu masticuri protectoare. Ramurile afectate se taie mult sub cancer (aproximativ 12 – 15 cm). Materialul lemnos rezultat se îndepărtează din livadă (îngropat sau ars) deoarece constituie o sursă importantă de inocul pentru sezonul viitor. Îndepărtarea lemnului bolnav dă rezultate bune mai ales în livezile cu infecție ușoară și medie de Botryosphaeria (Hasey et al., 2016);
  • Lăstarii din sezonul curent afectați de foc bacterian este important să fie eliminați la sfârșitul primăverii, deoarece pot fi ușor colonizați de Botryosphaeria, putând servi ca sursă de inocul în același sezon de creștere;
  • Fertilizare echilibrată bazată pe analize de sol și plantă;
  • Îndepărtarea fructelor mumificate din coroana este extrem de importantă pentru reducerea sursei de inocul;
  • Dacă infecția a cuprins trunchiul și a ajuns la rădăcini este bine ca pomul să fie eliminat complet din livadă (se întâmplă mai ales la pomii tineri care au tulpina subțire);
  • Dezinfectarea instrumentelor de tăiere cu soluție de alcool 70% sau hipoclorit 3 – 5% după fiecare tăietură pentru a nu infecta ramurile sănătoase;
  • Drenarea solurilor acolo unde este cazul;

Irigare judicioasă (Lefter et Minoiu, 1990; Edwards, 2019). Seceta stresează pomii reducând capacitatea de apărare a pomilor împotriva infecțiilor. Udarea excesivă și drenajul deficitar omoară rădăcinile și fac pomii susceptibili la cancerul negru produs de Botryosphaeria obtusa (Lefter et Minoiu, 1990; Edwards, 2019).

Soiurile foarte sensibile la putregaiul negru sunt: Orin, Pristine, Red Delicious. Uneori, la soiul Red Delicious miezul fructelor putrezește înainte cu 3 – 6 săptămâni de data normală a recoltării, iar acestea cad din pomi fără a avea simptome evidente pe suprafața lor.

Soiuri moderat sensibile sunt: Ginger Gold, Cameo, Yatyka.Soiuri relativ rezistente la patogen sunt: Golden Delicious, Gala Supreme, Golden Gala, Aurora, Braebrun, GoldRush, Fuji (Kim et Urbez, 2016).

Important! Atunci când pomii tineri sunt afectați imediat după plantare și apar cancere la unirea altoiului cu portaltoiul și mai jos către sistemul radicular, poate fi suspectată o infecție instalată în pepinieră (Edwards, 2019).

De ce este greu de combătut putregaiul negru

Combaterea chimică a acestui patogen este o adevărată provocare, mai ales la pomii care prezintă cancere avansate. În această fază a bolii, fungicidele nu sunt eficiente sau au eficacitate scăzută.

Cantitatea mare de spori pe care fungul îi produce pe toată perioada de vegetație și porțile de intrare disponibile pe tot parcursul anului, fac combaterea anevoioasă în livezile unde ciuperca s-a instalat.

Pe lângă asta, perioadele ploioase, esențiale pentru realizarea infecțiilor, fac adesea imposibilă efectuarea tratamentelor la timp în livezi. În combaterea chimică este deosebit de importantă efectuarea tratamentelor în momentele cheie ale infecției, pentru a stopa sau limita infecțiile noi în livezile bolnave.

Tratamente recomandate în livezile bolnave de putregaiul negru

În primul rând, pomicultorii trebuie să fie conștienți că livada trebuie menținută sănătoasă din toate punctele de vedere.

Combaterea dăunătorilor, bolilor și buruienilor să se facă conform schemelor de tratamente elaborate de specialiști în protecția plantelor și doar la avertizare.

Decizia de efectuare a unui tratament chimic sau biologic (atunci când se poate) trebuie luată în urma unui control fitosanitar corect. În mod special, livezile unde Botryosphaeria sp. s-a instalat trebuie monitorizate cu mare atenție.

În gestionarea cancerului negru trebuie să începem cu tratamentele de iarnă sau din timpul perioadei de repaus vegetativ.

Într-o livadă infectată, un prim tratament trebuie efectuat imediat după recoltarea fructelor, în luna octombrie cu un produs pe bază de cupru. Al doilea tratament se va face la căderea frunzelor, la sfârșitul lunii noiembrie – începutul lunii decembrie, cu zeamă bordeleză în concentrație mai ridicată (se poate merge până la 3%).

În timpul efectuării tratamentelor temperatura aerului trebuie să fie mai mare de 5°C. După aceste tratamente se vor efectua tăierile. În caz de infecție cu Botryosphaeria sp. este indicat să se facă tăierile în sezonul rece când patogenul este inactiv. În acest mod se evită infectarea pomilor sănătoși.

Cu mare atenție se vor elimina părțile bolnave din pom și chiar pomul întreg în situațiile grave. La sfârșitul tăierilor se va mai face un tratament cu substanțe pe bază de cupru pentru a proteja rănile rămase. Pot fi utilizate produse pe bază de cupru, diferite formulări (cupru, oxiclorură de cupru, hidroxid de cupru, sulfat de cupru tribazic).

Acestea se găsesc pe piață sub diferite denumiri comerciale: Curenox 50, Flowbrix/Copper – Field, Champ 77 WG/Coppermax, Kocide 2000, Triumf 40 WG, Vitra 50WP/Cupridin (poate fi utilizat de la căderea frunzelor până la apariția mugurilor florali), Cuproxat Flowable/Kupferol, Airone SC (căderea frunzelor, deschiderea mugurilor, sfârșitul înfloritului), Badge WG/Coprantol Duo (căderea frunzelor, deschiderea mugurilor, sfârșitul înfloritului), Bouille Bordelaise WDG, Zeamă bordeleză tip MIF/Zeamă bordeleză VALLES.

La desprimăvărare patogenul trebuie monitorizat cu mare atenție, la fel și condițiile climatice. Dacă se prognozează perioade ploioase este bine să ținem cont de ele și să intervenim cu un tratament înainte de ploaie și uneori după perioada ploioasă.

Tratamentele cheie ce trebuie executate într-o livadă de măr infectată sunt:

  • La buton alb cu unul din fungicidele: fluopiram+trifloxystrobin, fluxapyroxad+pyraclostrobin, benzovindiflupyr, captan, mefentrifluconazole, trifloxystrobin, penthiopyrad, fluazinam, pyraclostrobin+boscalid, fluxapyroxad, kresoxim – methyl, flutriafol, ziram. Acest tratament asigură protecție pentru infecțiile florale cu Botryosphaeria sp.
  • La căderea petalelor cu unul din fungicidele: captan (se recomandă utilizarea acestuia singur, nu în amestecuri deorece există risc de fitotoxicitate în această etapă), benzovindiflupyr, mefentrifluconazole, ferbam, trifloxystrobin, penthiopyrad, fluopiram+trifloxystrobin, fluxapyroxad+pyraclostrobin, fluazinam, pyraclostrobin+boscalid, fluxapyroxad, kresoxim – methyl, flutriafol, ziram. Se recomandă repetarea tratamentului după 7 – 10 zile în livezile cu istoric de putregaiuri.
  • Tratamente de vară: la mijlocul lunii iunie și mijlocul lunii iulie cu unul din fungicidele menționate mai sus.

Tratamentele pot fi repetate, dacă este nevoie, mai ales în verile umede și calde când ciuperca sporulează intens. Fungicidele menționate au fost testate împotriva putregaiului negru în diferite zone din Statele Unite. În România nu sunt omologate la măr pentru cancerul negru.

Unele din substanțele amintite sunt omologate la măr în țara noastră dar pentru combaterea altor fungi ce produc putregaiuri și cancere (ex. Nectria galligena).

Fungicidele omologate la măr în România pentru patogeni ce produc putregaiuri și cancere (altele decât cancerul negru) sunt:

Captan (Merpan WDG, Captadin 80WDG, Captan 80 WDG, Lekaro 80 WG, Kollin 80WG), pirimetanil (Scala), boscalid + piraclostrobin (Bellis), fluopiram +fosetil de aluminiu (Luna Care WG), pentiopirad (Fontelis), flutriafol (Impact 25 SC/TopGuard 25), fluopiram+tebuconazol (Luna Experience 400 SC – maxim un tratament pe sezon în faza de buton floral nedeschis), kresoxim metil + difenoconazol (Ksar Max), kresoxim metil (Quimera, Stroby DF), fluxapiroxad (Sercadis), fludioxonil + ciprodinil (Switch 62,5 WG), fludioxonil + pirimetanil (Pomax – 2 tratamente înainte de recoltat, timp de pauză 7 zile), trifloxistrobin + tebuconazol (Flint Max 75 WG).

Aceste fungicide pot fi utilizate în perioada de vegetație pentru prevenirea putregaiului negru al mărului.

Date despre eficacitatea fungicidelor recomandate pentru prevenirea și combaterea putregaiului negru al mărului:

  • Captan – control excelent;
  • mefentrifluconazole – control bun;
  • trifloxystrobin – control bun;
  • penthiopyrad – eficacitate necunoscută, 25 zile timp de pauză;
  • fluopiram+trifloxystrobin – control excelent, timp de pauză 14 zile, a nu se depăși 4 aplicări pe an;
  • fluxapyroxad+pyraclostrobin – control excelent, a nu se depăși 4 aplicări pe an;
  • fluazinam – bun, 28 zile timp de pauză, a nu se depăși 10 aplicări pe an; pyraclostrobin+boscalid – control excelent, 7 zile timp de pauză, a nu se depăși 4 aplicări pe an;
  • fluxapyroxad – control bun, a nu se depăși 4 aplicări pe an;
  • kresoxim methyl – control bun, 30 zile timp de pauză, a nu se depăși 4 aplicări pe an;
  • flutriafol – eficacitate necunoscută, 14 zile timp de pauză, a nu se depăși 4 aplicări pe an; ziram – ineficient, 4 zile timp de pauză, a nu se depăși 7 aplicări pe an (după Beckerman et al., 2021).

Datele de eficacitate prezentate în acest material se bazează pe studii și teste efectuate în mai multe livezi din zone diferite din Statele Unite. Conform autorilor ele reprezintă doar un ghid.

Pomicultorii trebuie să respecte întodeauna etichetele pesticidelor și recomandările specialiștilor din protecția plantelor. Autorii ghidului sunt cercetători fitopatologi și entomologi din mai multe universități din SUA.

IMPORTANT! Când cancerul negru al mărului devine o problemă într-o livadă, fungicidele pot fi aplicate de la înflorire până la recoltare, cu respectarea strictă a perioadelor de pauză până la recoltat și a indicațiilor de pe eticheta produsului.

Nu uitați să protejați polenizatorii. NU utilizați insecticide și acaricide în timpul înfloritului. Alternați substanțele utilizate. Nu depășiți două aplicări consecutive cu aceeași substanță activă pentru a nu favoriza apariția reacției de rezistență.

Tăierile la măr este important să se facă în timpul iernii, când temperaturile sunt sub 00C. Mai întâi se elimină ramurile bolnave, uscate după care se fac alte tipuri de tăieri. Până în primăvară, rănile au timp să se vindece, fiind mai puțin predispuse la infecții (Grabowski, 2019).

În gestionarea acestui cancer, fungicidele pot fi utilizate preventiv. Din păcate, odată pomii infectați, boala este aproape imposibil de combătut mai ales în livezile nou înființate.

Se poate spune că, fungicidele nu sunt eficiente în managementul cancerului negru. În astfel de situații, practicile culturale sunt importante în reducerea sursei de inocul (Gauthier et Rideaut, 2016; Kim et Urbez, 2016). Nu neglijați aceste aspecte.

REȚINEȚI! Fungicidele nu sunt eficiente pentru controlul ”fazei de cancer” la pomii slăbiți. Există studii care arată că substanțele kresoxim methyl și trifloxystrobin aplicate foliar în mod constant au redus incidența și dimensiunea cancerelor comparativ cu martorul netratat.

Cu toate acestea, deși fungicidele au redus simptomele cancerului extern, din țesutul xilemic al pomilor bolnavi au fost frecvent izolate ciupercile Botryosphaeria obtusa (putregaiul negru) și Botryosphaeria dothidea (putregaiul alb).

Acest rezultat sugerează că fungicidele nu oferă un control pe termen lung (Phillips, 2007).

Măsuri biologice de combatere a putregaiului negru

Încercările de combatere ”bio” ale acestui patogen au eșuat. În testările efectuate cu ulei de cuișoare, extract de usturoi și ulei de neem s-a constatat că acestea nu au redus nici dimensiunea și nici incidența cancerelor (Phillips, 2007).

În livezile eco sau bio se recomandă ca, la plantare rădăcinile să fie inoculate cu agenți biologici care să le protejeze o perioadă de timp de atacul patogenilor. Pot fi utilizate produse pe bază de Tricoderma harzianum T22, Trichoderma koningii, micorize arbusculare, rizobacterii (Rhizobium sp., Bacillus amyloliquefaciens, B. megaterium etc), Pseudomonas putida (Walter et al., 2017).

În general, agenții biologici testați au prezentat variații mari în ceea ce privește eficacitatea. În cazul utilizării micorizelor arbusculare, unele studii arată că, pomii inoculați au dezvoltat mai puține cancere decât cei care nu au fost inoculați (Berdeni et al., 2018).

Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin – CS III dr. ing. Cotuna OtiliaȘef lucr. dr. FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole