Parlamentul European a dat undă verde noii politici agricole comune a UE, considerată mai ecologică, mai echitabilă, mai flexibilă şi mai transparentă, dar criticată de ecologişti şi de o parte a stângii, care spun că nu e la înălţimea ambiţiilor UE privind mediul.
Pe parcursul negocierilor privind pachetul de reformă legislativă, eurodeputaţii au subliniat că este esenţial să se îmbunătăţească biodiversitatea şi să se respecte legislaţia şi angajamentele Uniunii Europene în materie de mediu şi climă pentru a pune în aplicare politica agricolă comună reformată, se arată într-un comunicat de presă al legislativului comunitar.
Această politică agricolă comună, care va intra în vigoare din ianuarie 2023, are un buget de 387 de miliarde de euro până în 2027, adică aproape o treime din bugetul multianual al UE, dintre care 270 de miliarde de euro reprezintă ajutoare directe către agriculturi, precizează AFP, adăugând că Franţa va rămâne principala ţară beneficiară.
Comisia Europeană va evalua dacă planurile strategice naţionale aferente PAC sunt conforme cu aceste angajamente, iar agricultorii vor trebui să adopte practici care respectă clima şi mediul.
Statele membre vor trebui să se asigure că cel puţin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală şi cel puţin 25% din plăţile directe vor fi dedicate măsurilor de protecţie a mediului şi a climei.
Eurodeputaţii s-au asigurat că fermele mici şi mijlocii vor primi cel puţin 10% din plăţile directe, iar tinerii agricultori, cel puţin 3% din bugetul PAC. Ei au reuşit să obţină, de asemenea, crearea unei rezerve permanente pentru situaţii de criză, cu un buget anual de 450 de milioane de euro. Aceasta va fi folosită pentru a ajuta agricultorii care se confruntă cu instabilitatea preţurilor sau a pieţei.
În urma presiunii exercitate de Parlament, se mai arată în comunicat, normele Uniunii din domeniul muncii aferente sectoarelor agricole vor fi monitorizate mai bine, iar încălcările vor fi penalizate, datorită cooperării dintre inspectorii de muncă naţionali şi agenţiile de plăţi din cadrul PAC.
Informaţiile despre beneficiarii finali ai sprijinului din partea Uniunii vor fi mai transparente datorită unui instrument al Uniunii de extragere a datelor. El va putea fi accesat de statele membre şi va facilita identificarea riscului de fraudă prin verificări încrucişate ale informaţiilor din bazele de date publice.
„Regulamentul privind planurile strategice” a fost adoptat cu 452 voturi pentru, 178 împotrivă şi 57 abţineri, „Regulamentul orizontal”, cu 485 voturi pentru, 142 împotrivă şi 61 abţineri, iar „Regulamentul privind organizarea comună a pieţei produselor agricole”, cu 487 voturi pentru, 130 împotrivă şi 71 abţineri.
Normele PAC în vigoare au fost extinse până după 31 decembrie 2020 şi au fost înlocuite cu dispoziţii tranzitorii până la sfârşitul anului 2022. Odată aprobate de Consiliu, noile norme se vor aplica de la 1 ianuarie 2023.
Totuşi, potrivit AFP, ecologiştii şi o parte a stângii consideră că versiunea adoptată nu se ridică la înălţimea ambiţiilor UE privind mediul.
Grupul Verzilor a votat împotriva celor trei regulamente, la fel ca o parte a social-democraţilor (S&D) şi ca majoritatea stângii radicale (GUE/NGL).
În opinia eurodeputatului ecologist lituanian Bronis Rope, această „nouă PAC nu permite rezolvarea inegalităţilor sociale, nici atingerea obiectivelor de protecţie a mediului”. El a evidenţiat de asemenea că va exista o mai mare marjă de manevră pentru statele membre, „ceea ce va împiedica o bună punere în aplicare a PAC”.
„O renaţionalizare de facto, un contrasens istoric”, a criticat şi socialistul francez Eric Andrieu, recunoscând în acelaşi timp „progrese reale”, în special „o mai mare reglementare” şi sancţiuni prevăzute pentru agricultorii care nu respectă dreptul la muncă.