Seceta severă a compromis mii de hectare de rapiță în vestul României, iar fermierii sunt nevoiți să întoarcă terenurile și să le însămânțeze cu alte culturi.
La Curtici, în județul Arad, Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari fermieri din vestul țării, renunță la 1.500 de hectare de rapiță din cele 1.700 însămânțate la începutul lunii septembrie.
Lipsa precipitațiilor a împiedicat răsărirea uniformă a plantelor, iar densitatea culturii este mult sub nivelul necesar pentru obținerea unei producții profitabile.
În aceste condiții, fermierul intenționează să semene grâu și orz pe suprafețele compromise, lucrările urmând să fie efectuate la începutul lunii noiembrie.
„La rapiță este un dezastru, din 1.700 de hectare doar 200 pot păstra, pe care pot spera la o producție de 4.000 de kilograme la hectar, cât să fie pe profit. Pe 1.500 de hectare, dacă aș păstra rapița, producția ar fi mult sub 2.000 de kilograme și ne-ar aduce pierdere financiară importantă”, a declarat Dimitrie Muscă pentru AGERPRES.
Potrivit fermierului, cultura ar fi trebuit să ajungă la o densitate de peste 50 de plante pe metru pătrat, însă în prezent sunt abia aproximativ 20 de plante pe aceeași suprafață.
Situația contrastează cu rezultatele obținute la recolta de rapiță din vara acestui an, când producția a ajuns la 4.300 de kilograme la hectar. Întreaga recoltă a fost contractată, o mare parte fiind cumpărată de fabrici de procesare din străinătate.
Până la 90% din cultura de rapiță, compromisă la Nădlac
Probleme similare sunt raportate și în zona Nădlac, unde fermierii au însămânțat peste 1.000 de hectare cu rapiță la sfârșitul verii. Potrivit reprezentanților sectorului agricol local, aproximativ 90% din aceste culturi sunt compromise din cauza secetei.
Milan Kelo, președintele Cooperativei „Fermierul Nădlăcan”, a declarat că membrii cooperativei gestionează 3.700 de hectare de teren, dintre care peste 1.000 de hectare au fost însămânțate cu rapiță.
Din cauza răsăririi neuniforme și a densității reduse, numeroși fermieri au decis să întoarcă terenurile și să le pregătească pentru culturile de grâu sau orz.
La rândul său, Gheorghe Porubsky, președintele Asociației „Țăranul Nădlăcan”, afirmă că plantele sunt foarte rare în mai multe parcele cultivate cu rapiță, ceea ce face dificilă obținerea unei producții satisfăcătoare.
„Din 100 de hectare cultivate dau șansă la cel mult cinci”, a declarat acesta, referindu-se la suprafețele pe care fermierii le consideră viabile. Pe terenurile compromise, agricultorii pregătesc însămânțarea cu grâu și orz, iar pentru primăvară sunt luate în calcul culturi precum orzoaica și floarea-soarelui.
Seceta întârzie lucrările agricole de toamnă
Adrian Alda, directorul Direcției pentru Agricultură Arad, a declarat că deficitul de precipitații a afectat nu doar răsărirea rapiței, ci și desfășurarea lucrărilor agricole de toamnă.
Solul excesiv de uscat a îngreunat aratul și însămânțarea, iar în unele cazuri semințele de rapiță au încolțit, dar plantele nu au mai reușit să răsară din cauza lipsei apei.
În aceste condiții, fermierii au început să întoarcă unele suprafețe și să înființeze culturi de grâu și orz. Alții iau în calcul reînsămânțarea rapiței, în funcție de condițiile din teren.
O treime din suprafața arabilă a județului Arad, declarată calamitată
Efectele secetei se resimt la nivelul întregului județ Arad. Suprafețele declarate calamitate însumează 110.814 hectare, echivalentul a aproximativ o treime din cele 350.000 de hectare de teren arabil ale județului.
Una dintre culturile cele mai afectate este porumbul, pentru care producția medie din acest an este estimată la aproximativ 2.000 de kilograme la hectar, comparativ cu circa 8.000 de kilograme la hectar în anii cu precipitații normale.
Pierderile înregistrate la porumb și compromiterea culturilor de rapiță pun presiune suplimentară asupra fermierilor, care trebuie să decidă rapid ce culturi mai pot înființa pe terenurile afectate, pentru a limita pierderile financiare.
