Infrastructura de irigații din România ar urma să fie extinsă până la 2,8 milioane de hectare până în 2032, iar din primăvara anului 2027 ar urma să devină operațional un mecanism permanent de gestionare a riscului de secetă.
Măsurile sunt prevăzute în Programul de guvernare 2026–2028 al premierului desemnat, Luca Niculescu.
Potrivit documentului, autoritățile intenționează să continue reabilitarea infrastructurii principale și secundare de irigații, cu finanțare prin împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și fonduri europene, în limita deficitului bugetar asumat.
O schemă de ajutor de stat din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ar urma să finanțeze achiziția echipamentelor de irigat pentru proiectele de infrastructură secundară finalizate sau realizate în proporție de peste 50%.
De asemenea, programul prevede continuarea investițiilor în energie regenerabilă, inclusiv a unui program de 270 de milioane de euro pentru instalarea panourilor fotovoltaice pe canalele de irigații și a unei finanțări de 500 de milioane de euro pentru unitățile agricole și alimentare care investesc în energie regenerabilă.
Despăgubiri de până la 200 de euro/ha pentru seceta din 2025
Programul de guvernare prevede deblocarea despăgubirilor pentru seceta din 2025 și majorarea sprijinului de la 63 de euro/ha la 200 de euro/ha, printr-o schemă de ajutor de stat care urmează să fie notificată Comisiei Europene.
Conform documentului, mecanismul ar urma să fie definitivat în cel mult 100 de zile.
Totodată, din primăvara anului 2027, autoritățile intenționează să operaționalizeze un mecanism permanent de gestionare a riscului de secetă, elaborat de MADR împreună cu Banca Mondială.
Acesta ar urma să prevadă o poliță minimă de asigurare pentru fiecare hectar al fermierilor înscriși la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), finanțată prin reținerea a 3% din plățile directe.
Sprijin pentru motorina utilizată în agricultură și credite pentru fermieri
Guvernul propus intenționează să mențină schema de ajutor de stat pentru compensarea accizei la motorina utilizată în agricultură și să asigure fondurile necesare achitării la timp a sumelor către beneficiarii eligibili.
Potrivit programului, măsura urmărește reducerea costurilor de producție și susținerea competitivității agriculturii românești.
Un alt obiectiv este optimizarea mecanismului AgroInvest, prin care statul ar urma să garanteze o parte majoritară a creditelor de investiții și să continue subvenționarea dobânzilor, inclusiv pentru cofinanțarea proiectelor europene.
Prin schema „Creditul fermierului”, destinată finanțării capitalului de lucru pe o perioadă de cinci ani, fermierii ar urma să achite o marjă fixă de 1,95%, în timp ce MADR ar acoperi dobânda ROBOR la trei luni, în limita unui plafon de 50.000 de euro.
Sprijinul ar fi acordat prin Fondul de Garantare a Creditului Rural, în limitele bugetare stabilite.
Investiții de miliarde de lei în procesarea alimentelor
Programul de guvernare prevede și investiții în procesarea producției agricole românești, cu scopul de a reduce dependența de importurile de alimente și de a crește valoarea adăugată a produselor autohtone.
Programul INVESTALIM ar urma să fie continuat. Potrivit documentului, acesta cuprinde 49 de proiecte, cu o valoare totală de 4,5 miliarde de lei, care ar urma să genereze peste 3.200 de locuri de muncă noi.
În paralel, autoritățile își propun să asigure finalizarea proiectelor de procesare aprobate prin Planul Național Strategic: 48 de proiecte în valoare de 204,1 milioane de euro, aferente intervenției DR-22, și 21 de fabrici, cu finanțare de 150 de milioane de euro, prin intervenția DR-23.
De asemenea, prin programul ROMALIMENT ar urma să fie sprijinite retehnologizarea și extinderea unităților de procesare deja active.
Finanțarea ar putea proveni din fonduri europene destinate agriculturii, inclusiv din următorul cadru financiar multianual, din instrumentele Băncii de Investiții și Dezvoltare și din schemele de ajutor de stat existente, în limitele deficitului bugetar asumat.
Măsurile sunt incluse în Programul de guvernare 2026–2028 și reprezintă angajamente propuse de viitorul executiv.
