Criza din agricultura românească se adânceşte şi pe fondul presiunii importurilor de cereale din Ucraina şi al scumpirii energiei şi îngrăşămintelor din cauza instabilităţii geopolitice, iar după un nou trimestru de deteriorare numărul companiilor agricole intrate în insolvenţă s-a dublat, până la un nivel fără precedent în ultimii ani, arată o analiză realizată de CITR.
Riscul se manifestă acut în Bacău, Hunedoara, Vaslui, dar şi în judeţe cu profil agricol intensiv, precum Timiş, Arad, Constanţa, Teleorman, Brăila sau Bucureşti.
Potrivit analizei publicată miercuri, întocmită pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi a analizelor financiare proprii în domeniul agricol, insolvenţele au înregistrat o creştere de aproape 80%, de la 127 de cazuri, în S1 2025, la 226 de cazuri în primele şase luni din acest an.
Mai mult, încă de la jumătatea lunii aprilie 2026, numărul de insolvenţe din agricultură atinsese, deja, nivelul înregistrat pe parcursul întregului semestru I al anului trecut.
În categoria companiilor cu active imobilizate de peste patru milioane de euro, numărul insolvenţelor din agricultură a explodat, de la o singură companie în S1 2025, la 19 companii în S1 2026.
Cele 19 societăţi concentrează peste 235 de milioane de euro în active imobilizate, echivalentul a peste 57% din totalul activelor intrate în insolvenţă în acest segment, la nivelul întregii economii, relevă analiza.
„Creşterea numărului de insolvenţe din sectorul agricol la şase luni reflectă o acumulare de presiuni structurale şi conjuncturale asupra fermierilor români.
Marjele de profit s-au comprimat sub efectul combinat al volatilităţii preţurilor la cereale, al costurilor ridicate de producţie şi finanţare, dar şi al secetelor recurente, care afectează atât solul, cât şi deciziile de rotaţie a culturilor – o parte tot mai mare a fermierilor reorientându-se spre culturi de toamnă, mai stabile decât porumbul sau floarea-soarelui”, susţin analiştii CITR.
La acestea se adaugă presiunea importurilor de cereale din Ucraina şi scumpirea energiei şi îngrăşămintelor pe fondul instabilităţii geopolitice.
Analiza de specialitate, derulată pe un eşantion reprezentativ de 3.700 de companii din agricultură, dintr-un total de 13.700 care şi-au depus bilanţul contabil şi care au active totale de cel puţin un milion de euro, indică o vulnerabilitate structurală îngrijorătoare.
Astfel, 40% dintre firme se află în zona de risc financiar ridicat, 631 de companii sunt în stare de insolvenţă iminentă, iar 855 de companii sunt clasificate drept restructurabile, cu nevoie urgentă de măsuri de reorganizare operaţională şi financiară.
„Companiile aflate în risc, dar care dispun de cifre de afaceri solide şi de un număr semnificativ de angajaţi reprezintă cazuri prioritare pentru o intervenţie timpurie de restructurare, ce poate preveni efectele sociale şi economice în lanţ”, notează sursa citată.
Harta riscului cuprinde de la exploataţiile din Vest la bazinul cerealier din Sud-Est şi Moldova.
În acelaşi timp, starea de insolvabilitate a sectorului agricol este ilustrată şi de evoluţia ratei creditelor neperformante în rândul companiilor nefinanciare, care, conform Raportului BNR asupra Stabilităţii Financiare publicat în iunie 2026, a urcat la 5,6%, iar în segmentul micro şi micilor întreprinderi – din care provine cea mai mare parte a fermierilor – aceasta depăşeşte 7%.
Creditele cu garanţii de stat, utilizate masiv în agricultură în perioada 2020 – 2022, au o rată a neperformanţei de 11,3%, în timp ce poli ai insolvenţelor mari sunt judeţele Bacău şi Hunedoara, urmate de Vaslui, Bihor şi Ialomiţa – zone dependente de agricultura extensivă – unde sunt în insolvenţă companii mari, cu active de peste patru milioane de euro.
Topul judeţelor, în funcţie de numărul total de companii agricole în risc, se continuă cu judeţele: Timiş – cu 147 de companii, Bucureşti (85), Arad (77), Constanţa (76), Teleorman (74) şi Brăila (72).
„Decalajul dintre ciclul agricol şi lipsa de lichiditate, mai ales în perioadele dintre recolte, a determinat un comportament de vânzare tot mai precaut – fermierii preferă să reţină stocurile decât să vândă sub pragul de rentabilitate – punând presiune atât pe fluxul de numerar, cât şi pe încrederea din lanţul de aprovizionare.
Aceste vulnerabilităţi sunt agravate de slăbiciunile structurale ale sectorului, fragmentarea excesivă a terenurilor şi lipsa infrastructurii de procesare, care fac ca o mare parte din producţie să rămână nevalorificată la nivel de business”, afirmă directorul general al CITR, Paul-Dieter Cîrlănaru.
În acest context, sustenabilitatea sectorului depinde tot mai puţin de volumul producţiei şi tot mai mult de eficienţa operaţională, disciplina financiară şi managementul riscului.
CITR este liderul pieţei de restructurare şi insolvenţă din România, cu o experienţă de peste 25 de ani şi mai mult de 1.200 de proiecte gestionate. Anual, entitatea distribuie peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile româneşti de impact.
