Industria agrochimică globală traversează o schimbare structurală majoră, pe fondul unei înăspriri accelerate a reglementărilor în principalele piețe agricole ale lumii.
Accentul autorităților se mută de la simplul acces pe piață către managementul complet al ciclului de viață al produselor, cu cerințe mai ridicate privind datele științifice, trasabilitatea și controlul surselor de producție.
Potrivit unei analize publicate de AgroPages, piețe-cheie precum Brazilia, Uniunea Europeană, Statele Unite, India și Australia impun noi standarde care cresc costurile de conformare și prelungesc semnificativ termenele de înregistrare.
În Brazilia, noua lege a pesticidelor a centralizat procesul de înregistrare la nivelul Ministerului Agriculturii, însă lipsa unor reglementări secundare clare creează incertitudine în piață.
Autoritățile au început, totodată, să solicite verificări documentare și probe fizice pentru produse provenite din surse externe, în special din Asia.
Uniunea Europeană menține una dintre cele mai exigente politici de autorizare pentru substanțe active, dar adoptă o abordare mai pragmatică în sectorul biologic.
Sunt analizate mecanisme de simplificare a accesului pentru microorganisme și biostimulatori, precum și ajustări ale cerințelor REACH pentru a reduce presiunea asupra IMM-urilor.
În Statele Unite, autoritățile avansează spre o mai mare armonizare federală, în special în zona biostimulatorilor.
Sistemul american rămâne însă puternic influențat de regulile statale, California continuând să aplice cerințe distincte privind etichetarea și testele de eficacitate.
India își consolidează una dintre cele mai restrictive politici de acces pe piață pentru produse importate, cu cicluri de înregistrare ce pot depăși cinci ani.
Deținerea certificatului de înregistrare revine exclusiv producătorului, ceea ce schimbă radical relația dintre exportatori și partenerii locali.
În Australia, autoritățile au închis recent căile rapide de înregistrare pentru produse identice, impunând dovezi de eficacitate pentru sursa inițială a formulării și extinzând durata procesului de aprobare.
La nivel regional, piețe precum Comunitatea Andină, Rusia și statele CSI introduc cerințe suplimentare de localizare, digitalizare și prezență fizică, crescând complexitatea administrativă pentru companiile străine.
Analiza relevă că datele GLP, testele locale și strategia de conformare pe termen lung devin avantaje competitive critice.
Companiile sunt nevoite să își redefinească poziționarea – între furnizori de materii active, producători de formulări sau constructori de branduri locale – și să trateze înregistrarea nu ca pe un cost operațional, ci ca pe o investiție strategică.
