Cerambicidul Chlorophorus varius produce daune semnificative la nucul cultivat pentru lemn pe teritoriul județului Timiș.
Cred că este prima raportare de acest fel din România. Timp de un an de zile am analizat larvele dar nu am putut face identificarea. Pentru a nu greși, am așteptat primăvara și am pornit în căutarea adulților.
I-am găsit în prima decadă a lunii iunie 2025 și atunci am fost sigură despre care cerambicid este vorba. Despre Chlorophorus varius se cunoaște că este saproxilic, adică larvele se dezvoltă în lemnul mort al diferitor specii de foioase din păduri.
Iată că, acum îl găsim ca dăunător într-o plantație de nuc.
La această dată, nucii sunt compromiși în totalitate, nemaiputând fi exploatați pentru lemn. Vârsta plantației este de 11 ani. În 11 ani, Chlorophorus varius a distrus tulpinile, pătrunzând adânc în lemn.
Am găsit larve în lemnul viu, semn că nu se hrănește doar cu lemn mort. Dezvoltarea larvelor atât în lemn mort cât și viu, face ca populațiile să crească continuu, mai ales atunci când ramurile și tulpinile infestate nu sunt scoase din plantație.
Menționez că plantația ocupă o suprafață mare (peste 100 ha) și trebuia exploatată atunci când nucii ajungeau la vârsta de 20 de ani. Acest lucru nu mai este posibil, calitatea lemnului fiind compromisă total.
Suspectez că nucii au fost infestați încă din primii ani de viață, deoarece ei nu s-au dezvoltat corespunzător, stagnând în creștere. Diametrul tulpinilor este cuprins între 5 – 14 cm. Pe fondul infestării s-au instalat mai mulți patogeni care produc cancere, debilitând nucii total.
Un aspect important este faptul că plantația se află în apropierea unei păduri. De regulă, plantațiile de nuc dar și cele de pomi fructiferi sunt predispuse la infestare atunci când se află lângă o pădure.
Studiile cu privire la Chlorophorus varius ca dăunător în plantații sunt foarte puține.
Vă îndrum să verificați plantațiile de nuc pentru a identifica din timp infestarea. Este important să faceți asta, mai ales dacă aveți vreo pădure prin preajmă.
Documentarea pe care am realizat-o a fost dificilă din cauza lipsei studiilor cu privire la Chlorophorus varius ca dăunător în livezi. Foarte puține studii am găsit.
În cele ce urmează aduc în atenția dumneavoastră câteva aspecte legate de răspândirea, biologia și combaterea dăunătorului Chlorophorus varius.
Răspândire, gazde și importanță economică
Chlorophorus varius este răspândit în toată lumea, în special în Europa sudică și centrală, partea nordică a Iranului, Asia Mică, Siberia vestică, Turkestan (Abd El Moaty et al., 2013).
După Fauna Europaea (2013), Chlorophorus varius apare pe lista cerambicidelor din păduri de foioase (uneori și pe conifere) din numeroase țări europene, inclusiv România.
Speciile gazdă raportate sunt: Quercus, Acer, Juglans, Populus, Vitis, Ficus, Ulmus, Fraxinus, Prunus, Castanea etc. Adulții preferă pentru hrănire plante din familia Apiaceae.
Mențiuni despre Chlorophorus varius ca dăunător în plantațiile de pomi fructiferi sunt foarte puține.
Totuși, există câteva studii publicate — cele mai multe referindu-se la daunele produse în livezi de citrice, mango, piersic, cais, migdal, prun, smochin sau în plantații de viță de vie din Egipt.
În România, un studiu publicat în 2025 de către Stoenescu et al. face referire la prezența cerambicidului într-o plantație de jujuba din sudul țării, însă fără detalii privind pagubele.
Despre daunele produse la nucul cultivat nu există studii până în prezent. Este posibil ca acest articol să fie o premieră pentru România.
Aspecte generale despre biologia cerambicidului Chlorophorus varius
Ciclul de viață durează 2 – 3 ani, implicând etapele ou, larvă, pupă și adult (Hoskovec et al., 2024). Adulții sunt activi din mai până în septembrie, fiind diurni și antofili (au o afinitate deosebită pentru florile din familia Apiaceae) – Alexander, 2002; Hůrka, 2005; Hoskovec et al., 2024.
Lungimea corpului este cuprinsă între 8 – 15. Corpul adulților este alungit, acoperit cu o pubescență galben – verzuie (uneori poate fi gri sau albicioasă) iar colorația și marcajele pot fi variabile.
Pe elitre prezintă marcaje de culoare neagră în forma literei C și două benzi transversale care îi dau aspect de viespe (camuflaj împotriva prădătorilor). De aici și numele de ”wasp beetle” folosit de Abd El – Moaty (2013).
Picoarele și antenele au culoare maronie – închis. Masculii au antenele mai lungi (ajung la jumătatea elitrelor) decât femelele. Sunt activi din mai până în septembrie (Slama, 1998).
Femelele își depun ouăle pe scoarța sau în interiorul lemnului plantelor gazdă potrivite. Larvele sunt sfredelitori, hrănindu-se în lemn (cambiu, floem, alburn, duramen) unde sapă tuneluri distincte pe măsură ce cresc.
În primele etape de dezvoltare se hrănesc în zona subcorticală după care pătrund în alburn. La finalul dezvoltării ajung la 15 mm lungime și se transformă în pupe, în celule pupale care au formă de cârlig.
Cei mai mulți autori arată că, dezvoltarea larvară se realizează în lemnul arborilor și arbuștilor de foioase morți, ocazional la conifere (sunt considerate saproxilice), de diferite diametre (de la câțiva centimetri până la zeci de centimetri) – Slama, 1998; Hoskovek et al., 2002; Hürka, 2005; La Mantia et al., 2010; Stefanelli et al., 2014.
Cu toate acestea, în plantația de nuc din Timiș, nucii atacați vegetau, nefiind uscați. Nucii care s-au uscat au fost scoși. Menționez că este posibil ca dăunătorul să se fi instalat la nucii atacați de patogeni, pe țesuturile moarte, după care au pătruns în lemnul viu (până în mijlocul tulpinilor).
Hrănirea în lemnul sănătos este acum o certitudine pentru mine. Această concluzie este în acord și cu cercetătorii din Egipt care au scris mai multe articole științifice despre Chlorophorus varius ca dăunător major la speciile pomicole.
Daune și mod de hrănire
Studiile realizate la mango de către Hashim (2013) arată că, adulții apar în plantații după jumătatea lunii aprilie. Ei pot fi observați până în luna septembrie. În noiembrie niciun adult nu mai apare. Apariția este influențată foarte mult de temperatură.
Adulții de Chlorophorus varius nu dăunează, ei hrănind-se în principal cu nectar și polen, pe plante din familia Apiaceae.
Uneori pot consuma și frunze putând produce excepțional pagube asupra copacilor tineri sau devitalizați din alte cauze, deși nu sunt de obicei considerați dăunători majori.
Larvele sunt cele care pot provoca daune semnificative lemnului, pe măsură ce se dezvoltă. Prezența rumegușului la baza trunchiului este semn că larvele sunt acolo.
Dacă verificăm zona observăm că lemnul este putred iar în interior sunt larve de diferite vârste. Am găsit și câte 10 larve într-un trunchi cu diametrul de 7 – 8 mm.
În secțiune longitudinală lemnul apare plin de galerii ascendente și descendente. Lemnul atacat este brunificat începând de la margine către interior, aspect care se vede în secțiune transversală.
Zonele brunificate pot avea diferite forme (litera V, circulare, neregulate). Se observă clar că, larvele pătrund sub scoarță apoi își sapă galerii direct către inima tulpinii. Când se retrag pentru iernat își construiesc o cameră din rumeguș, fiind dificil de găsit când facem secțiuni în lemn.
Cele mai multe le-am găsit la baza trunchiului, semn că acolo iernează. De obicei sunt inactive în timpul iernii, cu toate acestea le-am găsit active în trunchi.
Iernile blânde din Banat favorizează acest tip de comportare (observații personale). Adulți și pupe am găsit în prima decadă a lunii iunie 2025, când am făcut și identificarea finală.
În urma hrănirii larvelor, daunele la nuc sunt imense, valoarea lemnului reducându-se, producția fiind complet compromisă.
Principalele daune produse la nuc:
- În urma sfredelirii lemnului în tulpini și ramuri apar numeroase galerii sau tuneluri care devitalizează arborii și îi predispun la infecții cu patogeni;
- La infestări masive apar fenomene de defoliere semnificative care afectează capacitatea arborilor de a face fotosinteză;
- Ruperea ramurilor și trunchiurilor sub acțiunea vântului, vijeliilor, furtunilor;
- Valoarea redusă a lemnului. Daunele produse reduc drastic calitatea și valoarea lemnului.
Nucul nu este o gazdă principală a acestui cerambicid. Cu toate acestea avem o situație excepțională în Timiș unde dăunătorul a distrus o plantație de nuc pentru lemn de mobilă. Mențiuni despre Chlorophorus varius ca dăunător în plantații de nuc nu am găsit până în prezent.
Managementul integrat al sfredelitorului lemnului, Chlorophorus varius
În strategiile de combatere integrată ale acestui dăunător, foarte importantă este monitorizarea zborului. Datorită modului de hrănire ascuns, larvele nu pot fi combătute cu succes, de aceea adulții trebuie monitorizați cu foarte mare atenție.
Acest lucru nu este deloc ușor deoarece adulții sunt activi 6 luni/an, în alte zone chiar 7 (activitate din aprilie până în noiembrie).
Studii despre monitorizarea Chlorophorus varius sunt foarte puține (cele mai multe în Egipt) în prezent. Combaterea integrată depinde de monitorizare, de gradul de infestare din plantație și de factorii climatici (temperatura este cea mai importantă).
Recomandări cu privire la combatere găsim în câteva lucrări științifice. Autorii au monitorizat dăunătorul în plantații de mango, piersic, prun, cais, migdal (Addel – Hamid, 2005; Tadros et al., 2006; Hashim, 2009).
Monitorizarea dăunătorului la mango și piersic arată că s-au înregistrat trei curbe maxime de zbor:
- Prima – în a doua jumătate a lunii mai și prima jumătate a lunii iunie;
- A doua – în a doua jumătate a lunii iunie și prima jumătate a lunii iulie;
- A treia – în a doua jumătate a lunii august și prima jumătate a lunii septembrie (Tadros, 1994; Hashim, 2013).
Maximum de capturi se înregistrează în timpul verii, după care acestea scad. După autorii citați, controlul se poate realiza printr-o sumă de măsuri: horticole, mecanice, chimice și biologice.
Măsuri horticole
Acestea se referă la tăierea ramurilor atacate. Atacul se recunoaște după orificiile de ieșire vechi și noi. Se recomandă:
- Tăieri în repaus vegetativ în luna decembrie. Se înlătură ramurile și cioturile cu orificii;
- Tăieri de vară în luna iulie. Se înlătură ramurile nou infestate (El – Moaty et al., 2013).
Măsuri mecanice
Îndepărtarea larvelor poate fi eficientă în cazul infestărilor mai mici. Această metodă se aplică imediat după tăieri, când larvele pot fi observate mai ușor.
În galerii se introduce o sârmă flexibilă pentru a distruge larvele și pupele existente. Această măsură este destul de anevoioasă și de neaplicat în plantațiile mari.
Măsuri chimice
Combaterea chimică poate da rezultate bune doar în prevenție. Cei mai mulți autori arată că metodele chimice ar fi cele mai eficiente în combatere.
Nu există produse de protecția plantelor omologate pentru Chlorophorus varius, acesta nefiind prezent în plantații până acum, ci doar în păduri. Dacă dăunătorul a pătruns deja în lemn este foarte greu să îl mai combatem chimic.
Totuși, tratamentele aplicate în lunile mai, iunie, iulie, august, pot reduce populațiile de adulți. Sunt necesare mai multe tratamente deoarece adulții apar eșalonat timp de 6 luni.
De asemenea, larvele care se află în primul stadiu și se hrănesc sub scoarță pot fi omorâte de insecticide.
Metodele chimice de control împotriva Chlorophorus varius implică utilizarea insecticidelor, vopsirea și pulverizarea locală a zonelor infestate fiind deosebit de eficiente.
În plantațiile din Egipt apar mențiuni de prin anul 2013 despre utilizarea organofosforicelor pentru reducerea populațiilor. Acum știm că acestea au fost retrase.
Aplicarea locală prin vopsirea cu pensula a tulpinilor, ramurilor principale și a zonelor infestate trebuie să se facă alternativ, de patru ori, în lunile mai, iunie, iulie și august.
Tratamentele prin pulverizare locală cu insecticide se fac la fel ca și aplicările locale prin vopsire (în lunile mai, iunie, iulie, august) – Abd El – Moaty et al., 2013.
Măsuri biologice
Tratamentele biologice se fac cu preparate pe bază de bacterii și fungi. Cel mai frecvent se utilizează produse pe bază de Bacillus thuringiensis și Beauveria bassiana.
Se recomandă 4 tratamente prin pulverizare locală pe tulpini, ramuri principale, leziuni rămase după tăieri. Tratamentele se fac ca și cele chimice, în lunile mai, iunie, iulie, august.
Eficacitatea tratamentelor
Studiile publicate până în prezent (foarte puține) arată că:
- Cel mai bun efect a fost obținut în urma tăierilor de iarnă (46%).
- Efect foarte scăzut (4%) în cazul măsurilor mecanice de după tăieri.
- Efect oscilant în cazul măsurilor chimice. Uneori eficacitatea poate fi ridicată (până la 85%), alteori nu.
- Efect foarte scăzut în cazul tratamentelor biologice cu preparate microbiene (6 – 15%). Acestea nu ajung în galerii și depind foarte mult de factorii climatici.
Cele mai bune rezultate s-au obținut când metodele menționate au fost combinate.
În concluzie, tăierile de iarnă sunt cele mai importante pentru diminuarea populațiilor de Chlorophorus varius, urmate de cele chimice.
După unii autori, preparatele microbiene ar trebui excluse (Abd El – Moaty, 2013). În opinia mea, toate metodele trebuie combinate pentru un rezultat bun în combatere.
Bibliografie
Abdel-Hamid, E.A. 2005. Ecological studies on some fruit tree borers in certain stone fruit orchards and their control. Ph.D. Thesis, Fac. of Science Cairo Univ.
Abd El – Moaty R. M., Hashim S. M., Tadros A. W., 2013. Evaluation of some alternative control methods of wasp beetle, Chlorophorus varius Mull. (Coleoptera: Cerambicidae) in mango orchards in Egypt, J. Plant Prot. and Path., Mansoura Univ., vol. 4 (2): 189 – 198.
Bărbuceanu D., Niculescu L., Prunar F., Tîbîrnac M., Steiu C., Florea E., Niculescu M., 2022. Preliminary data regarding the saproxilic species of Cerambycidae (Insecta: Coleoptera) in ROSCI0045 Coridorul Jiului, România, Annals of the University of Craiova – Agriculture, Montanology, Cadastre Series, vol. 52 (2), 7 – 20.
Bellavista M., Sparacio I., Giardina G. & La Mantia T., 2008. Biodiversita dei Coleotteri Cerambicidi del Bosco della Ficuzza (Monti Sicani, Sicily) in relazione ai caratteri della vegetazione. Poster 37° Congresso Nazionale Italiano di Biogeografia, Catania, 7-10 ottobre 2008.
Gradinarov D., Petrova J., 2025. Longhorn beetles (Coleoptera: Cerambycidae) in Sakar Mountains, Bulgaria. In: Georgiev D. & Jancheva V. (Eds.), Fauna of Sakar Mts., Part 2, Zoonotes, Supplement 17, 2025.
Gonissen E., Drumont A., Keith D., 2025. Nouvelle observation de Chlorophorus varius (O. F. Müller 1766) en Belgique (Coleoptera, Cerambycidae, Cerambycinae Clytini), Entomologie faunistique – Faunistic Entomology 78, 1 – 4.
Hashim, S. M. 2009. Ecological and Control Studies on Mango Tree Borers and Their Natural Enemies in Egypt. Ph D Thesis, Faculty of Science, Cairo University.
Hashim S. M., 2013. Monitoring Chlorophorus varius Mull. in mango orchards in Egypt, Egypt. J. Agric. Res., 91 (4), 1319 – 1326.
Hashim, S. M., Tadros, A. W. and Abdel Hamid, E. A. 2014. The relative susceptibility and monitoring of citrus species/varieties to Chlorophorus varius Mull. In citrus orcahrds in Egypt. Egyptian Journal of Agricultural Research 92: 9-19.
Kinawy, M. M., F. F. Abd-Allah and A.W. Tadros. 1993. Emergence of adults of Chlorophorus varius and its relation to climatic conditions in fig orchards. Communications in Science & Development Res., Alexandria, Egypt. 42 (644): 55-65.
La Mantia T., Bellavista M., Giardina G., Sparacio I., 2010. Longhorn beetles of the Ficuzza wood (W Sicily, Italy)˝and their relationship with plant diversity (Coleoptera, Cerambycidae), Biodiversity Journal, 1 (1 – 4): 15 – 44.
Mifsud D., 2002. Longhorn beetles (Coleoptera, Cerambycidae) of the Maltese Islands (Central Medirranean), The Central Mediterranean Naturalist, 3 (4): 161 – 169.
Maican S., Serafim R., Stan M., 2019. Data on the Coleoptera (Staphylinidae, Cerambycidae and Chrysomelidae) in the Făgăraș Mountains area (Southern Carpathians, Romania), Rom. J. Biol. – Zool., vol. 64, Nos. 1-2, 45 – 46.
Ruchin A. B., Egorov L. V., Polumordvinov O. A., 2021. Coleoptera of the Penza region, Russia based on fermental crown trap, Biodiversitas, vol. 22, Number 4, 1946 – 1940.
Sláma M.E.F., 1998. Tesaříkovití – Cerambycidae České republiky a Slovenské republiky/Cerambycidae of the Czech Republic and Slovak Republic. Milan Sláma private printing, Krhanice, 383 pp, pages 170 – 171.
Stefanelli S., Della Rocca F., Bogliani G., 2014. Saproxylic beetles of the Po plain woodlands, Italy. Biodiversity Data Journal 2: e1106., 95 p.
Stoenescu A. M., Stan C., Stănică F., 2025. Occurence and diversity of insect species in a jujuba orchard in Southern Oltenia, Romania, Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj – Napoca, Vol. 53 (2): 14508.
Tadros, A.W. 1994. Monitoring the population of the wasp beetle, Chlorophorus varius Mull. (Coleoptera: Cerambycidae) on peach and its hosts in Egypt. Egypt. J. Agric. Res., 72 (1): 103-115. {5th Professional Fruit Workers Conf., Ashville, North Carolina, USA, Oct. 17-18, 1990, 5 (16)}.
Tadros, A. W., A. M. Abdel-Rahman and E. A. Abdel-Hamid, 2006. Stone Fruit Pests: (5) Monitoring the major apricot tree borers (Ptosima undecimmaculata, Chlorophorus varius, Macrotoma palmata and Scolytus amygdali) in Egypt. Egypt. J. Agric. Res., Egypt, 84 (6): 1789 – 1809.
Nu ezitați să ne contactați dacă întâmpinați probleme deosebite în culturile dumneavoastră.
Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia. FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USV ”Regele Mihai I” din Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor.
