Barterul de modă veche revine în comerțul exterior al Rusiei pentru prima dată de la anii 1990: companiile, încercând să ocolească sancțiunile occidentale, schimbă grâu pe automobile chinezești, iar semințe de in pe materiale de construcții, scrie Reuters.
„Băncile chineze se tem să ajungă pe listele de sancțiuni secundare, de aceea nu acceptă bani din Rusia”, a declarat pentru Reuters o sursă din piața de plăți.
Aceste temeri par să stea la baza apariției acordurilor de tip barter, care sunt mult mai greu de urmărit.
În 2024, Ministerul Economiei din Rusia a publicat un „Ghid privind operațiunile comerciale externe prin barter”, de 14 pagini, în care recomanda companiilor să folosească această metodă pentru a eluda sancțiunile.
Documentul sugera chiar crearea unei platforme comerciale care să funcționeze ca o bursă de barter.
„Operațiunile comerciale externe prin barter permit schimbul de bunuri și servicii cu companii străine fără a fi nevoie de tranzacții internaționale”, se arată în document, invocând „condițiile impuse de restricțiile sancțiunilor”.
Mult timp au existat puține dovezi ale interesului comercial pentru astfel de acorduri. Însă, luna trecută, Reuters a relatat că firma chineză Hainan Longpan Oilfield Technology Co. intenționa să schimbe oțel și aliaje de aluminiu pe motoare navale.
Compania nu a răspuns solicitării de comentarii.
Pentru acest material, Reuters a identificat opt astfel de tranzacții de tip barter, pe baza informațiilor din comerț, declarațiilor publice ale autorității vamale și ale companiilor. Până acum, aceste tranzacții nu au fost raportate.
Deși valoarea totală sau ponderea barterului în economia rusă nu poate fi stabilită din cauza lipsei de transparență, trei surse din comerț au confirmat că practica devine tot mai frecventă.
„Creșterea barterului este un simptom al dedolarizării, al presiunii sancțiunilor și al problemelor de lichiditate la parteneri”, a declarat pentru Reuters Maxim Spasski, secretar al Consiliului General al Uniunii Ruso-Asiatice a Industriașilor și Antreprenorilor. El a adăugat că volumul barterului va continua, probabil, să crească.
Ca răspuns la solicitarea Reuters, serviciul vamal rus a confirmat că barterul are loc cu diverse țări „pentru o gamă largă de produse”.
Totodată, instituția a precizat că numărul acestor acorduri este redus comparativ cu totalul contractelor de comerț exterior.
Într-unul dintre acordurile de barter, despre care Reuters a aflat de la două surse din comerț, automobile chinezești au fost schimbate pe grâu rusesc.
Potrivit unuia dintre interlocutori, partenerii chinezi le-au cerut rușilor să plătească în cereale.
Companiile chineze au cumpărat automobilele în China, plătind în yuani. Partenerul rus a cumpărat grâul în ruble. Apoi grâul a fost schimbat pe mașini. Reuters nu a reușit să afle volumele tranzacției și modul de stabilire a valorii grâului și a automobilelor.
În alte două acorduri, semințe de in au fost schimbate pe bunuri precum electrocasnice și materiale de construcții din China, arată datele vamale.
