Ploșnițele ce produc pagube în livezile de păr sunt foarte polifage, atăcând, pe lângă păr, de la pomi fructiferi: măr, piersic, prun, viță de vie, legume: roșii și alte solanacee, și până la leguminoase, cereale și plante ornamentale.
Ploșnița marmorată asiatică (Halyomorpha halys)
Pentru a ierna, adulții ploșniței marmorate asiatice se ascund în locuri adăpostite precum hambare și case. În luna aprilie, când se încălzește, ies din locurile de iernare și depun ouă pe plante gazdă din flora spontană.
În lunile mai-iulie, adulții migrează pe fructe și legume, în jurul cărora își depun ouăle și apar nimfele.
În iulie-septembrie, adulții se află pe culturi de câmp și pomi fructiferi de măr, păr și alte fructe, unde produc deformări, sugând seva din fructe.
În lunile septembrie-noiembrie, când se răcește, adulții încetează hrănirea și se mută în locurile de iernare.
Ploșnițele secretă substanțe care distrug țesuturile, provocând deformări și decolorări externe ale fructelor de măr și păr.
Se poate observa întărirea țesutului în jurul locului de hrănire în pulpa fructului. Toate acestea duc la formarea de depresiuni, zone necrotice și suberificarea fructelor. Când un fruct este grav afectat, acesta poate cădea.
Cum monitorizăm ploșnițele la păr
Monitorizarea ploșniței marmorate asiatice se realizează prin observare vizuală. Bariere fizice pot fi create prin instalarea de plasă anti-insecte pe întreg blocul livezii sau mono-rând.
Măsuri preventive includ captarea în masă și introducerea viespilor parazitoide, cum ar fi Anastatus bifasciatus sau viespea samurai Trisolcus iaponicus, care parazitează ouăle ploșniței.
Combaterea ploșnițelor
Controlul direct este posibil și cu produse fitosanitare, precum kaolinul, piretrina și spinosadul.
Problema constă în faptul că ploșnițele sunt insecte mari, și trebuie să intre în contact direct cu produsele fitosanitare pentru a fi eficient tratamentul.
Pe lângă ploșnița marmorată, există și o ploșniță nativă ce poate crea daune, și anume, ploșnița cu picioare roșii (Pentatoma rufipes).
Potrivit Biofruitnet, aceasta este mai devastatoare în țările nordice și este cunoscută și sub numele de ploșnița de pădure.
Monitorizarea ploșniței cu picioare roșii se face vizual sau prin scuturarea ramurile de pomi pentru a capta ploșnițele.
Alte ploșnițe native sunt ploșnița cenușie (Rhaphigaster nebulosa) și ploșnița de câmp (Palomena prasina), care iernează în stadiul de adult în locuri adăpostite, la fel ca ploșnița marmorată.
O barieră fizică pentru accesul în plantație poate fi realizată prin instalarea de plasă anti-insecte, deși efectul este limitat, deoarece ploșnița iernează în stadiul de nimfă de vârsta a doua pe pomi.
Controlul direct poate fi realizat cu produse de protecție a plantelor, deși eficiența măsurilor variază între 50% și 80%, în funcție de momentul aplicării și de stadiul de dezvoltare al insectei.
Unele metode de control sunt concentrate pe stadiul de nimfă de vârsta a doua, cum ar fi săpunurile insecticide cu adeziv, aplicate toamna sau primăvara devreme.
Piretrina și spinosadul pot fi utilizate împotriva ploșniței cu picioare roșii.
