USV Timișoara în parteneriat cu FMC AGRO ROMÂNIA vine în sprijinul dumneavoastră în lupta cu dăunătorii porumbului în fiecare an. În cadrul proiectului ARC farm intelligence monitorizăm pentru dumneavoastră, trei dăunători importanți: Ostrinia nubilalis, Helicoverpa armigera și Diabrotica virgifera virgifera.
Colaborarea cu FMC ROMÂNIA durează de șase ani. Șase ani de monitorizare, de cercetări ample putem spune, finanțate de o companie din agribusiness.
Un sprijin extraordinar pentru cercetarea românească din domeniul vast al protecției plantelor, care, știm cu toții că nu beneficiază de finanțare, din păcate sau este subfinanțată.
După șase ani de cercetări la nivel național cunoaștem arealul de răspândire al dăunătorilor porumbului cât și densitatea acestora.
Acum știm exact regiunile din România unde dăunătorii mai sus menționați produc pagube considerabile. Rezultatele obținute sunt foarte valoroase și contribuie la stabilirea momentelor optime de combatere în fermele dumneavoastră.
Vă readuc aminte că puteți descărca aplicația ARC farm intelligence din Magazin Play. Accesul în aplicație este gratuit, trebuie doar să vă faceți cont.
Funcție de regiunea unde se află ferma dumneavoastră, puteți accesa capcanele amplasate și vizualiza în timp real curba de zbor cât și alertele emise cu privire la combatere.
În plin sezon de monitorizare a primei generații de Ostrinia nubilalis
Suntem în plin sezon de monitorizare a primei generații de Ostrinia nubilalis, un dăunător care cu greu poate fi ținut sub control din cauza modului de viață ascuns și a eșalonării stadiilor.
Dacă în anii anteriori am înregistrat populații numeroase numeric în mai multe regiuni din România (Oltenia, Banat, Crișana, Muntenia), în acest an acestea au fost extrem de reduse și chiar zero (în unele regiuni).
Condițiile climatice ale primăverii 2025, caracterizate de temperaturi scăzute perioade lungi de timp cât și de variații termice mari între zi și noapte, nu au favorizat dezvoltarea dăunătorului.
Pe lângă aceste aspecte, întotdeauna, după ani în care se înregistrează populații masive vin ani în care acestea scad. Natura ne demonstrează mereu că este în echilibru și că există o ciclicitate în toate.
În Banat, primii fluturi de Ostrinia nubilalis au fost observați în jurul datei de 15 mai 2025 prin culturile de grâu (252,5 0C grade zilnice acumulate). Este interesant că la capcane, totuși, nu am avut capturi numeroase ci foarte scăzute.
La capcanele de pe teritoriul Stațiunii Didactice a USV Timișoara, din cauza numărului redus de capturi (între 2 – 3 fluturi) curba de zbor maxim nu a putut fi înregistrată ci doar intuită în urma observațiilor directe în culturile de porumb.
La data de 20 iunie 2025 în cultura de porumb monitorizată am observat larve din stadiile 1, 2 și 3. Acestea erau prezente în zona paniculului. Incidența plantelor atacate este de aproximativ 5% în prezent.
Având în vedere prezența larvelor din stadiile tinere în câmp, aproximăm că, vârful curbei de zbor s-a situat în jurul datei de 10 iunie 2025.
Însumarea gradelor zilnice la Timișoara a fost de 560 0C la data de 16 iunie 2025 și susține ipoteza noastră.
Conform cercetărilor în domeniu, când suma gradelor zilnice este cuprinsă între 500 – 600 0, larvele de vârsta 1, 2 și 3 sunt prezente și produc daune.
În zona Grabaț (Timiș), la ferma Fangmeier, curba maximă a fost atinsă la data de 12.06.2025 (7 capturi ON). La 23 iunie, nicio captură la capcane, semn că zborul primei generații s-a încheiat. În curând ne vom lupta cu cea de-a doua generație.
În regiunea Crișana, cele mai relevante capturi au fost înregistrate la Curtici (CAI Curtici) unde maximul curbei a fost atins la data de 10.06.2025 (capturi între 10 și 41). Menționez că, în anii trecuți, la Curtici erau capturați sute de fluturi.
În Oltenia, regiune cu încărcătură mare de Ostrinia nubilalis în anii trecuți, curba maximă de zbor a fost atinsă în perioada 10.06. – 13.06.2025 (funcție de zonă) la capcanele amplasate în 7 locații. Numărul maxim de capturi a oscilat între 2 și 9.
În Muntenia au fost monitorizate peste 16 locații situate în mai multe județe. Maximul curbei de zbor a fost evidențiat doar la Călărași, în perioada 13 – 18.06.2025 (capturi între 3 – 5/capcană).
În restul locațiilor monitorizate, numărul de capturi în luna iunie a fost zero, doar sporadic câte 2 și 4 fluturi/luna iunie.
Analizând atent datele pot spune că, în Muntenia curba maximă de zbor nu a ieșit în evidență, de aceea culturile de porumb trebuie verificate pentru a găsi eventuale larve.
În Moldova au fost amplasate capcane în județele Iași, Vrancea, Galați, Suceava. Doar în Vrancea au fost înregistrate câteva capturi în luna iunie, în rest zero.
În Transilvania și Dobrogea situația capturilor este identică cu cea din Moldova.
Prima generație de Ostrinia nubilalis a fost una extrem de redusă la nivel național comparativ cu anii anteriori.
Asta nu înseamnă că nu putem avea infestare în culturile de porumb. De aceea, recomandăm verificarea culturilor în următoarea perioadă și efectuarea unui tratament dacă este necesar.
Cum recunoaștem daunele produse de larvele primei generații de Ostrinia nubilalis?
Larvele primei generații pot fi observate în culturile de porumb în luna iunie. Ele pătrund în organele plantelor de porumb (frunze, tulpini, panicul nedesfăcut, știuleți, teci).
În frunze, larvele intră în nervurile principale, unde se hrănesc. La locul intrării se observă că țesutul frunzei este maroniu iar excrementele sunt prezente.
În transparență, larvele pot fi observate cu ochiul liber în interiorul nervurilor. Dacă rupem frunza vedem larva. Frunzele atacate în acest mod se pot frânge la punctul de intrare al larvelor.
Prezența larvelor poate fi recunoscută și după orificiile mici (1 – 5 mm) și excrementele de pe frunze. Dispoziția orificiilor este de obicei liniară din cauză că atacul a avut loc atunci când frunza era în stadiul de cornet.
În primele stadii, larvele se hrănesc în interiorul frunzelor, cu staminele și ramurile paniculului nedeschis. În stadii mai avansate, pătrund în tulpini, pedunculul știuletelui și perforează paniculul.
Atacul la tulpini poate duce la frângerea plantelor. Dacă plantele se frâng sub știulete atunci pagubele pot fi foarte mari.
Larvele favorizează instalarea patogenilor foarte periculoși cum sunt Fusarium verticillioides (producător de fumonisine) și Aspergillus flavus (producător de aflatoxine).
Din cauza atacului, plantele pot rămâne mici, la fel și știuleții, apărând pagube în producție [Roșca et al., 2011].
În anii cu precipitații excesive, atacul acestui dăunător se manifestă cu intensitate mare.
Mod de hrănire
Larvele tinere ale primei generații tind să se hrănească în verticilul plantei, mai ales în paniculul nedesfăcut. Când paniculul se deschide, larvele de regulă migrează sau se dispersează către frunze și zona tecilor.
În această situație, mortalitatea poate fi destul de ridicată în primele zile de viață ale larvelor. După ce își stabilesc un loc de hrănire, mortalitatea scade.
Larvele primei generații de Ostrinia nubilalis se hrănesc de obicei în partea superioară a plantelor de porumb, observându-se o preferință pentru zona paniculului.
În aceste zone, de multe ori tulpina din apropierea paniculului se poate rupe ușor sub acțiunea vânturilor.
Mai târziu, larvele celei de-a doua generații vor tunela puternic tulpinile în zona internodurilor producând galerii extinse [Jarvis et Guthrie, 1987].
Populațiile dăunătorului sunt în strânsă corelație cu factorii climatici. Seceta și temperaturile foarte ridicate din timpul depunerii pontelor influențează negativ eclozarea.
La fel ploile și vânturile foarte puternice diminuează populațiile de larve în primele stadii de dezvoltare [Mason et al., 1996; Roșca et al., 2011].
Combaterea integrată
Datorită eșalonării extraordinare a stadiilor de dezvoltare, a tehnologiilor aplicate și a condițiilor climatice în schimbare, dăunătorul este greu de ținut sub control chiar și cu substanțe chimice.
De aceea, în strategiile de management cele mai importante sunt măsurile profilactice urmate de cele chimice și biologice.
În cazul acestui dăunător, momentul optim de combatere se stabilește doar în urma monitorizării populațiilor dăunătorului cu ajutorul capcanelor Csalomon (tip borcan) cu feromoni sexuali și momeli alimentare cât și cu tipul Delta (clasice) produse în România la Institutul de Chimie Raluca Rîpan de la Cluj.
Acestea se amplasează în câmp la jumătatea lunii mai și se monitorizează până în septembrie (funcție de condițiile zonei unde sunt amplasate) – Bartels & Hutchinson, 1998.
Metode profilactice
Cele mai importante metode în combaterea Ostriniei nubilalis sunt cele profilactice (ignorate în prezent).
Măsurile recomandate sunt:
- Reducerea rezervei biologice prin tăierea tulpinilor și scoaterea lor de pe câmp. Distrugerea tulpinilor este foarte importantă în gestionarea Ostriniei la porumb.
Foarte eficientă este tăierea tulpinilor cât mai aproape de suprafața solului. S-a constatat că în acest mod, mai mult de 75% din larve sunt omorâte. Această metodă este foarte bună dacă este combinată cu arătura, nu cu discuitul.
- Arăturile de toamnă să se facă la adâncimea de 25 cm, după unii autori pot fi efectuate arături și la 20 cm. Lucrările minimale ale solului, care lasă cantități importante de reziduuri la suprafața solului, favorizează supraviețuirea în procent mare a larvelor.
- Respectarea rotației culturilor și utilizarea la semănat a hibrizilor rezistenți.
- În zonele cu o singură generație de Ostrinia se recomandă semănatul mai târziu. Este cunoscut că, semănatul mai devreme poate favoriza atacul de Ostrinia deoarece femelele aleg pentru ovipoziție plantele mai înalte [Capinera, 2000; Roșca et al., 2011].
Metode chimice
Deși în prezent se fac mai multe tratamente chimice pentru combaterea acestui dăunător, totuși amintesc că, în culturile destinate consumului acestea nu sunt economice.
În culturile semincere și în cele de porumb zaharat se poate interveni dacă situația din teren impune efectuarea unor tratamente.
Tratamentele se fac doar la avertizare, ținându-se cont de criteriul biologic în general.
Avertizarea pentru efectuarea unui prim tratament se emite la 10 zile de la maximul curbei de zbor a adulților sau când 50% din plante prezintă frunze cu atac (pentru prima generație).
În țara noastră, de obicei nu se fac tratamente pentru generația a doua, decât foarte rar [Roșca et al., 2011].
Primul tratament pentru combaterea Ostriniei nubilalis ar trebui să coincidă cu eclozarea pontelor, pentru a preveni infestarea.
O repetare s-ar impune la apariția paniculului. Din păcate, în teren lucrurile stau altfel decât în teorie. De aceea, acest dăunător este extrem de dificil de controlat.
Înainte de efectuarea tratamentului, după primirea avertizării se recomandă efectuarea unui control fitosanitar în culturi în vederea depistării pontelor ”cap negru” și a eventualelor larve eclozate.
Decizia de tratament trebuie luată în urma acestui control. Dacă controlăm prima generație de Ostrinia, cu siguranță vom avea mai puține probleme la generația a II-a.
După criteriul fenologic, tratamentele cu insecticide pot fi aplicate în intervalul de la ”formarea timpurie a paniculului și până la uscarea mătăsii știuleților”.
Cu toate acestea, aplicarea insecticidelor lichide (mai ales) ar trebui să coincidă cu eclozarea maximă a larvelor din ouă. Dacă larvele sunt prezente, tratamentele ar trebui făcute înainte de apariția paniculului sau la apariția acestuia din verticilul plantei.
Acest moment este considerat important, deoarece larvele tinere ale primei generații sunt deosebit de active și pot fi omorâte ușor pentru că au tendința să se adune în verticilul plantei.
În acest moment pot fi utilizate și insecticide granulare, care de regulă sunt mai persistente.
Pentru generația a II-a, unii specialiști recomandă executarea unui tratament în jurul culturii de porumb, în zonele cu iarbă, unde adulții au tendința să se adune [Nault et Kennedy, 1996; Mason et al., 1997; Capinera, 2000; Cook et al., 2003].
În România sunt omologate pentru combaterea sfredelitorului porumbului următoarele insecticide:
- Clorantraniliprol + lambda – cihalotrin;
- Clorantraniliprol;
- Acetamiprid;
- Deltametrin;
- Acetamiprid + lambda – cihalotrin;
- Tebufenozid;
- Deltametrin + flupiradifuron [Aplicația PESTICIDE 2.25.6.2, 2025].
Respectați dozele și momentele optime de aplicare.
Dintre produsele de protecția plantelor amintite și omologate în România, atragem atenția că nu toate sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate chiar și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C).
Produsele care conțin lambda-cihalotrin sau deltametrin au efect de contact și nu sunt prietenoase cu entomofauna utilă și nici foarte eficiente la temperaturi mai mari de 25-26 grade Celsius pentru că sunt volatile.
Prin comparație cu substanțele amintite mai sus, substanța activă clorantraniliprol (conținută de CORAGEN) este prietenoasă cu entomofauna utilă și eficientă la temperaturi ridicate de până la 33-34 grade Celsius.
Pe de altă parte, insecticidul Ampligo (conține clorantraniliprol + lambda-cihalotrin) este eficient și la temperaturi mai ridicate, dar nu este prietenos cu entomofauna utilă datorită substanței active de contact. Respectați dozele și momentele optime de aplicare.
De regulă, nu se fac tratamente chimice de combatere decât în cazuri speciale de atacuri masive și doar atunci când se mai poate intra în cultură pentru tratamentele terestre.
Acolo unde se practică monocultura timp îndelungat tratamentele sunt indicate. Se poate apela și la tratamentele cu aviația utilitară.
Insecticidele trebuie să ajungă deasupra tecilor sau în verticilul plantei pentru ca larvele din acele zone să moară până să ajungă în zona tulpinii [Roșca et al., 2011].
Metode biologice
În loturile de hibridare și la porumbul zaharat, pot fi utilizați dușmanii naturali (prădători, paraziți) și entomopatogenii, după cum urmează:
- Beauveria bassiana și Bacillus thuringiensis kurstaki [Lereclus et al., 1993; Huang et al., 1999b].
- Lansări de viespi oofage, Trichogramma maidis în doză de 100000 viespi/ha (2 tratamente). Lansările se fac atunci când se înregistrează maximul curbei de zbor al adulților [Bigler et Brunetti, 1986; Roșca et al., 2011].
Ostrinia nubilalis are foarte mulți dușmani naturali, paraziți și prădători. Amintesc: Lydella thompsoni (parazit de larve), Sinophorus turionis (parazit de larve), Chelonus annulipes (parazit de ouă și larve) [Baker et al., 1949].
În România este omologat un singur agent biologic: Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS – 351.
NU UITAȚI!
Combaterea primei generații de Ostrinia nubilalis este esențială pentru reducerea populațiilor celei de-a doua generații din luna august.
Nu neglijați acest aspect, mai ales că, a doua generație este foarte greu de combătut, datorită taliei plantelor mai ales.
Respectați perioada de combatere recomandată în alertele emise. Luați decizia de combatere după ce verificați culturile. Curba de zbor este în scădere în acest moment.
De asemenea, tratamentul pentru prima generație de Ostrinia va avea efect secundar asupra Helicoverpei armigera dar și a altor noctuide prezente deja. Zborul primei generații de Helicoverpa armigera s-a oprit.
Nu ezitați să ne contactați dacă întâmpinați probleme deosebite în culturile dumneavoastră.
Bibliografie
Bigler F., Brunetti R., 1986 – Biological control of Ostrinia nubilalis Hbn. by Trichogramma maidis Pint. et Voeg. On corn for seed production on southern Switzerland. Journal of Applied Entomology, 102 (3): 303 – 308.
Baker W. A., Bradley W. G., Clark C. A., 1949 – Biological control of the European corn borer in the United States. Technical Bulletin, 983:1 – 185.
Bartels D. W., Hutchinson W. D., 1998 – Comparison of pheromone trap designs for monitoring Z – strain European corn borer (Lepidoptera: Crambidae), Journal of Economic Entomology, 91 (6): 1349 – 1354; 18 ref.
Capinera J. L., 2000 – European Corn, Borer, Ostrinia nubilalis (Hubner) (Insecta: Lepidoptera: pyralidae), Florida Cooperative Extension Service, Institute of Food and Agricultural Sciences, University of Florida. Published: September 2000. Revised: December 2005. Reviewed: March 2011, accesat la data de 2 iulie 2020.
Cook A. Kelly, Susan T. Ratcliffe, Michael E. Gray, Kevin L. Steffey, 2003 – European Corn Borer (Ostrinia nubilalis Hubner), Insect Fact Sheet, University of Illinois, Department of Crop Sciences, IPM (Integrated Pest Management), accesat la data de 15 iunie 2020.
Huang F., Zhu K. Y., Buschmann L. L., Higgins R. A. and B. Oppert, 1999b – Comparison of midgut proteinases in Bacillus thuringiensis – susceptible and – resistant European corn borer, Ostrinia nubilalis (Lepidoptera: Pyralidae). Pesticide Biochemistry and Physiology 65: 132 – 139.
Lereclus D., Delecluse A., and M. M. Lecadet, 1993 – Diversity of Bacillus thuringiensis toxins and genes. In Bacillus thuringiensis, an environmental biopesticide: Theory and Practise, ed. Entwistle, P. F., Cory, J. S., Bailey, M. J., and S. Higgs, pp. 37 – 69.
Jarvis J. L., Guthrie W. D., 1987 – Ecological studies of the European Corn Borer (Lepidoptera: Pyralidae) in Bone County, Iowa, Environmental Entomology, vol. 16, Issue 1, p. 50 – 58.
Mason C. E., Rice M. E., Calvin D. D., Van Duyn J. W., Showers W. B., Hutchinson W. D., Witkowski J. F., Higgins R. A., Onstad D. W., G. P. Dively, 1996 – European corn borer ecology and management. North Central Regional Extension Publication 327. Iowa State University Press, Ames.
Mason C. E., Stromdahl E. Y., Pesek J. D. Jr., 1997 – Placement of pheromone traps within the vegetation canopy to enhance capture of male European corn borer (Lepidoptera: Pyralidae). Journal of Economic Entomology, 90 (3): 795 – 800; 37 ref.
Nault, B. A., G. G. Kennedy, 1996a – Timing insecticide applications for managing European corn borer (Lepidoptera: Pyralidae) infestations in potato. Crop Prot. 15: 465 – 471.
Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 – Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 379 – 385.
***Aplicația PESTICIDE 2.25.6.2, 2025.
Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia, FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USV ”Regele Mihai I” din Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor.
*O parte din acest material a fost susținută financiar de compania BAYER S. R. L. ROMÂNIA în cadrul proiectului nr. 7499/06.10.2023.
