Specia de zizifus, cunoscută și sub denumirea de curmal chinezesc, este apreciată pentru fructele sale bogate în vitamine și zaharuri, cu multiple utilizări, fiind capabilă să fructifice în condiții de secetă, vânt și soluri dificile. Totuși încă puțin valorificată în grădinile de la noi.
Zizifus – descriere botanică
Zizifusul (Ziziphus jujuba Mill.) face parte din familia Rhamnaceae și este originar din Asia Centrală și de Est.
Crește sub formă de arbust sau arbore mic, înalt de 3–10 m, cu ramuri spinoase la bază.
Frunzele sunt alterne, ovale sau eliptice,de 2-7 cm lungime lucioase și 1-3 cm lățime, cu trei nervuri vizibile la bază, marginile fin dințate, de un verde intens.
Florile sunt hermafrodite, adică conțin atât organe masculine, cât și feminine, însă o parte funcționează doar ca flori masculine. Sunt mici (2–4 mm), de culoare galben-verzui, au 5 petale și 5 sepale.
Ele sunt grupate în inflorescențe cimoase și apar pe lăstarii tineri de un an. Tipul de înflorire este acrodistal, adică înflorește dinspre bază spre vârf, pe o durată de 6–8 săptămâni.
Polenizarea este realizată preponderent de insecte – în special albine, muște și uneori tripși, ceea ce face obligatorie prezența polenizatorilor, pentru o bună legare a fructelor.
Curmalul chinezesc are un grad moderat de autopolenizare, de aceea se recomandă plantarea a două sau mai multe soiuri pentru a stimula producția.
Fructul este o drupă ovală, de 2–3 cm lungime, cu o singură sămânță lemnoasă, pulpă dulce, densă, se coc toamna, în lunile august-octombrie.
Zizifusul intră pe rod, de regulă, după 3–4 ani. Planta matură poate oferi 10–20 kg de fructe anual, în condiții normale.
Fructele se pot consuma proaspete, uscate, conservate sau procesate în siropuri, ceaiuri, gemuri ori tincturi.
Prin uscare, conținutul de zaharuri crește, iar fructele devin un produs valoros, cu termen de păstrare îndelungat. În unele regiuni, sunt folosite și în medicina tradițională.
Citește și: Smochinul – soiuri, sfaturi la plantare și îngrijire
Curmalul chinezesc – ce trebuie să cunoaștem la cultivare
Zizifusul este foarte puțin pretențios. Adaptat zonelor aride și semi-aride, suportă până la -25°C iarna și temperaturi de peste +40°C vara.
Curmalul chinezesc are o rezistență la secetă foarte ridicată datorită rădăcinilor adânci.
Preferă locuri însorite și soluri bine drenate, cu o textură ușoară spre medie, chiar și ușor sărăturate.
PH-ul optim este între 6,0 și 8,0, iar umiditatea excesivă trebuie evitată – planta nu tolerează stagnarea apei.
Este o alegere potrivită și pentru grădinile de permacultură sau terenuri marginale.
Cum se plantează zizifusul sau curmalul chinezesc
Plantarea se face toamna târziu sau primăvara devreme, în zile fără îngheț. Se pot folosi pomi altoiți pe Ziziphus lotus sau plante crescute din semințe.
În livezi comerciale se recomandă distanțe de 4 × 3 metri, iar în grădini, între 2 × 2 metri.
După plantare, solul din jur se menține afânat sau mulcit, iar planta se irigă ocazional în primii ani pentru o prindere bună.
Cum se taie zizifusul pentru o fructificare abundentă
Zizifusul are particularitatea de a fructifica pe lăstarii de un an. Așadar, tăierile sunt foarte importante pentru a asigura o producție bună.
În primii 2-3 ani, se formează coroana în sistem vas sau piramidă etajată. Ulterior, primăvara, se realizează tăieri anuale de întreținere – eliminarea ramurilor bătrâne, uscate sau care intercalează.
Tăieri de reîntinerire, pentru regenerarea plantei, se realizeză la 6–8 ani, dacă se observă scăderea producției.
Întreținere și fertilizarea la zizifus sau curmal chinezesc
Solul între rânduri sau în jurul pomilor trebuie afânat și acoperit cu paie/rumeguș.
Irigarea este necesară doar în anii secetoși pentru fructificare bună. Se udă la intervale de 3–4 săptămâni vara.
Chiar dacă este o specie modestă în cerințe, zizifusul răspunde bine la fertilizare echilibrată.
- Toamna: 20–30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat;
- Primăvara: aplicare de NPK 10:10:10 – 300–500 g/plantă în funcție de vârstă;
- Perioada de fructificare: fertilizare foliară cu microelemente (bor, zinc) pentru legare bună a fructelor.
Dăunători și boli ai curmalului chinezesc
Zizifusul este o specie foarte rezistentă. Însă în anii ploioși sau dacă nu este aerisită corect, poate fi atacat de:
- Afide – în special primăvara, pe lăstarii tineri;
- Musculița albă și tripși – dăunători ai florilor;
- Putregaiuri fungice la fructe, dacă sunt precipitații excesive în timpul coacerii.
Pentru control ecologic, se pot folosi infuzii de urzică, macerat de pelin, săpun potasic sau produse certificate bio cu ulei de neem.
Sursa imaginilor din articol: canva.com.
