De ce încolțesc semințele pe fructele de căpșun

Uneori, în condiții de umiditate crescută și temperaturi ridicate, se poate observa cum semințele de pe suprafața căpșunelor încep să încolțească direct pe fruct.

Acest fenomen neobișnuit, numit viviparie, atrage atenția pentru că transformă un fruct maturat într-un mic „laborator” de germinare.

Răspunsul la această întrebarea pe care o pun destul de frecvent în această perioadă cultivatorii de căpșun e foarte simplu și îl găsim analizând căpșunele.

Ce sunt, de fapt, căpșunele?

Din punct de vedere botanic, un fruct obișnuit conține, de obicei, semințele rezultate din fecundarea ovulelor și se dezvoltă dintr-un singur ovar al florii.

Aceste fructe sunt considerate fructe adevărate și se dezvoltă integral din țesutul ovarian al florii.

Căpşuna, însă, provine din dezvoltarea receptaculului floral, care se îngroaşă şi se înroşeşte şi pe care sunt aşezate numeroase achene (semințe) mici, alcătuind polinucula baciformă sau poliachena baciformă, adică un fruct fals.

Astfel, semințele vizibile la exterior, numite achene, sunt adevăratele fructe la căpșun. Partea cărnoasă (receptaculul) este doar un țesut de susținere, modificat și îmbogățit cu substanțe nutritive.

Cum apare încolțirea direct pe fruct?

În mod normal, aceste achene rămân inactive până când sunt separate de pulpă și expuse unui mediu prielnic.

Încolțirea semințelor direct pe căpșune poate apărea atunci când:

• Umiditatea și căldura sunt ridicate – Cercetările (Rehman et al., 2017) arată că aceste condiții pot stimula activarea semințelor chiar înainte de recoltare.
• Scade inhibiția hormonală – Hormonul acid abscisic (ABA) reglează starea de repaus a semințelor. În fructele coapte excesiv, nivelurile de ABA pot scădea (Finkelstein et al., 2002), favorizând germinarea.
• Îndepărtarea barierei mecanice – Studiile arată că stratul protector al fructului poate împiedica hidratarea semințelor. La căpșunele supracoapte sau deteriorate, bariera protectoare a fructului poate ceda, facilitând pătrunderea apei și activarea semințelor (Bewley et al., 2013).

Fructele de căpșun cu semințe care încolțesc nu prezintă pericol pentru consumul uman, din punct de vedere alimentar. Procesul de germinare la nivelul semințelor (achenele) nu produce compuși toxici.

Germinarea este pur și simplu un fenomen biologic prin care semințele încep să dezvolte mici radicele (rădăcini) și frunzulițe.

Totuși, aspectul și textura fructului pot fi afectate, iar fructul poate deveni mai puțin plăcut la gust sau mai moale din cauza descompunerii accelerate a țesuturilor suculente.

De aceea, fructele cu semințe germinate nu mai sunt considerate de calitate comercială. Interesant este faptul că unele soiuri de căpșun prezintă o mare predispunere spre astfel de anomalii, de exemplu soiul Corona.

Dezvoltarea frunzelor din căpșune, ca rezultat al bolilor

Deformări ale căpșunelor pot fi provocate de unele infecții fitoplasmatice, însă acestea nu duc la încolțirea semințelor, ci la fenomenul numit filodie.

În cazul infecțiilor fitoplasmatice, floarea plantei se transformă în frunză sau în structură verde. La căpșun, florile nu mai produc fructe normale și, în loc de fructe, apar structuri verzi, asemănătoare frunzelor.

Pe când în cazurile anterioare, semințele de pe suprafața fructului încep să germineze direct pe fruct.