Un număr de 45 de turbării degradate din ţară au beneficiat de lucrări de restaurare prin Programul „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice şi Ecosisteme” (RO-Mediu), menite să refacă echilibrul hidric al acestor ecosisteme prin construcţia de baraje ecologice şi alte măsuri menite să reţină apa şi să revitalizeze vegetaţia specifică, se arată într-un articol de specialitate, publicat de platforma InfoClima România.
„Turbăriile joacă un rol esenţial în menţinerea biodiversităţii şi reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuşi, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic şi natural al apei, precum şi la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice.
Proiectele de restaurare, precum cele din cadrul programului „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice şi Ecosisteme”, au demonstrat că soluţii precum barajele ecologice pot revitaliza aceste zone prin asigurarea unui stoc minimal de apă, necesar funcţionării ecosistemului.
Prin programul „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice şi Ecosisteme” (RO-Mediu), au fost propuse şi implementate lucrări de restaurare în 45 turbării degradate din ţară. Scopul a fost acela de a reface echilibrul hidric al acestor ecosisteme prin construcţia de baraje ecologice şi alte măsuri menite să reţină apa şi să revitalizeze vegetaţia specifică”, menţionează sursa citată.
Potrivit specialiştilor, la ora actuală, multe dintre turbăriile din România se confruntă cu drenajul apei, o activitate antropică intensificată în perioada socialistă şi perpetuată până în prezent.
„Drenarea acestor zone umede pentru a face loc utilizărilor forestiere sau agricole diverse a dus la eliberarea unor cantităţi însemnate de dioxid de carbon şi metan în atmosferă, intensificând astfel schimbările climatice. Mai mult, din cauza concentrării precipitaţiilor în anumite luni ale anului, cu apariţia unor intervale mai lungi fără precipitaţii, turbăriile au început să fie afectate chiar de secetă.
De altfel, această redistribuire ar putea constitui pentru următorii ani cea mai relevantă cauză a pierderilor de biodiversitate de la nivelul turbăriilor. Delimitarea cursurilor de apă dintr-o turbărie, prin parcurgerea fiecărui unităţi de drenaj, poate conduce la evidenţierea zonelor bine hidratate, dar şi a celor care au deficit de apă.
Preluarea traseelor cu ajutorul dispozitivelor de tip Handheld GPS şi ulterior transpunerea lor într-un material cartografic vor ajuta la identificarea zonelor din România care necesită intervenţii de corecţie a bugetului hidric, prin măsuri bazate pe materiale naturale, locale, minim invazive”, susţine Vlad Zamfira, coordonator InfoClima România.
Un proiect menit să salveze turbăriile ameninţate de secare – „Restaurarea zonelor umede şi a turbăriilor din Regiunea de Nord-Vest” – a implementat o serie măsuri, respectiv blocarea canalului principal şi a celor secundare existente pe teritoriul turbăriilor sau la limita acestora, pentru a împiedica scăderea nivelului apei, prin crearea unor baraje/stăvilare ecologice, din materiale locale, sustenabile.
Conform cercetătorilor din cadrul proiectului NWPEAT, barajele ecologice pot fi eficiente în reducerea scurgerii maxime din turbării, dar eficacitatea lor depinde de condiţiile specifice ale fiecărui sit.
Platforma InfoClima România se autointitulează ca fiind o „agenţie de presă” specializată pe schimbări climatice, formată din cercetători care publică articole în jurul acestui subiect.
