În perioada de înflorire a rapiței puteți stabili frecvența plantelor cu larve de Ceutorhynchus napi și C. pallidactylus.
Pentru a stabili frecvența plantelor atacate cât și densitatea numerică a larvelor/plantă trebuie să prelevați probe din cultură. Probele se iau din mai multe puncte mergând pe diagonala solei sau în zig – zag.
Prelevați 25 de plante în acest mod. Nu faceți observații doar pe marginea solei deoarece acolo frecvența plantelor atacate este mai mare comparativ cu mijlocul solei. Plantele se prelevează la întâmplare fără a alege plante cu simptome.
Tăiați plantele și numărați larvele. Apoi stabiliți frecvența plantelor atacate cât și densitatea larvelor. Densitatea medie/plantă se stabilește prin împărțirea numărului total de larve la numărul de plante controlate.
Frecvența plantelor atacate se face cu ajutorul formulei clasice (se raportează numărul de plante cu simptome la numărul total de plante controlate după care rezultatul se înmulțește cu 100).
Făcând această evaluare puteți aprecia ce rezervă de gărgărițe veți avea în anul 2026, știut fiind că larvele de C. napi se împupează în sol și rămân în vechea solă până la sfârșitul toamnei.
Cele de C. pallidactylus se împupează și ele în sol, dar adulții apar devreme în vară. Aceștia se hrănesc în timpul verii pe diferite plante iar toamna se retrag pentru hibernare în sol, sub resturi vegetale, pe șanțuri etc. Cel mai adesea această specie hibernează chiar în noile culturi de rapiță.
Verificând o solă de rapiță din județul Timiș am observat o frecvență ridicată a atacului de Ceutorhynchus napi și/sau C. pallidactylus. Probabil fermierul a ratat momentele optime de combatere a adulților.
Chiar dacă a fost frig, gărgărițele și-au văzut de treabă. La 22 aprilie 2025, larvele sunt încă prezente în tulpini și pețioli. Multe tulpini atacate de gărgărițe nu mai aveau larve, semn că s-au retras în sol pentru împupare.
Predominant în acest an este atacul gărgăriței C. napi. Multe larve le-am găsit la baza plantelor.
Plantele atacate erau stagnate în creștere, iar unele erau frânte chiar în zona coletului (țesuturi înmuiate, putrede, cu numeroase larve în interior). În pețioli am găsit larve tinere, semn că gărgărițele au depus ouă de curând (au apariție eșalonată).
Galeriile produse de larve au ajuns chiar în zona de sub inflorescențe la aproape toate plantele analizate.
Cele două gărgărițe au importanță economică deoarece pot afecta plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe.
Stadiul larvar este cel care produce daune rapiței dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar). Din cauza atacului larvelor tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor.
Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii, dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea. Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. În cazurile grave, pagubele pot ajunge chiar la 50% din producție și chiar mai mult.
