Uniunea Europeană intenționează să reformeze cadrul legislativ care reglementează acordarea subvențiilor agricole, în încercarea de a reduce birocrația și de a sprijini fermierii.
Potrivit unor documente interne ale Comisiei Europene, consultate de agenția Reuters, Bruxelles-ul lucrează la un „pachet de simplificare” pentru Politica Agricolă Comună (PAC), ce ar urma să fie propus în al doilea trimestru al acestui an, transmite puterea.ro.
O reformă necesară sau o amenințare pentru bugetul de la Uniunea Europeană
Această inițiativă vine într-un context în care presiunea asupra instituțiilor europene crește, ca urmare a protestelor fermierilor care au acuzat un exces de reglementări și o distribuție inechitabilă a subvențiilor.
Politica Agricolă Comună este unul dintre cele mai importante programe de finanțare din Uniunea Europeană, gestionând aproximativ o treime din bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027, ceea ce echivalează cu aproximativ 387 de miliarde de euro alocate fermierilor și dezvoltării rurale.
Oficialii europeni consideră că simplificarea regulilor ar putea ușura povara administrativă asupra administrațiilor naționale și a fermierilor, facilitând accesul la fonduri și îmbunătățind competitivitatea sectorului agricol.
Cu toate acestea, măsura ridică și semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară a acestei politici.
O relaxare a criteriilor de eligibilitate ar putea duce la o creștere a cererilor de subvenții, punând presiune suplimentară pe bugetul comunitar. În același timp, există îngrijorări că o reducere a cerințelor ecologice ar putea avea efecte negative asupra obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene.
Comisia Europeană:
„Măsurile de simplificare vizând Politica Agricolă Comună vor rezolva problemele legate de complexitatea şi povara administrativă excesivă pentru administraţiile naţionale şi fermieri”.
Protestele fermierilor și influența asupra politicilor UE
Nemulțumirile fermierilor europeni față de politicile agricole ale UE au escaladat anul trecut, când zeci de mii de agricultori au organizat proteste de amploare în mai multe țări.
Aceștia au reclamat faptul că reglementările impuse de Bruxelles sunt excesiv de complicate și că subvențiile nu sunt distribuite echitabil între statele membre. În unele cazuri, manifestațiile au degenerat în violențe, forțând autoritățile să intervină.
Ca răspuns la această presiune, Comisia Europeană a decis să relaxeze temporar anumite condiții de mediu atașate subvențiilor agricole, pentru a oferi fermierilor un respiro financiar.
Totuși, această decizie a atras critici din partea activiștilor de mediu, care au acuzat Bruxelles-ul că face concesii politice fără a evalua impactul asupra sustenabilității agricole.
În urma acestor acuzații, Ombudsmanul European a lansat o investigație în septembrie 2024, analizând dacă relaxarea condițiilor a fost realizată fără un studiu de impact adecvat.
Dereglementare și competiția globală
Planurile de simplificare ale UE trebuie analizate și în context global, întrucât ele reprezintă și un răspuns la tendințele internaționale de dereglementare.
În Statele Unite, fostul președinte Donald Trump a promis în campania sa electorală o reducere semnificativă a reglementărilor pentru a stimula economia.
De altfel, imediat după revenirea la Casa Albă, acesta a relaxat deja mai multe reglementări în domeniul energiei, inclusiv cele referitoare la forajele petroliere și gazele naturale.
Uniunea Europeană încearcă astfel să își mențină competitivitatea economică, reducând sarcina administrativă impusă companiilor și fermierilor. Totuși, această strategie trebuie echilibrată cu obiectivele climatice asumate de statele membre.
Ministrul danez Jeppe Bruus, responsabil pentru acordul verde european destinat alinierii sectorului agricol la obiectivele de mediu, a susținut recent că simplificarea PAC este necesară, dar nu trebuie să compromită măsurile de combatere a schimbărilor climatice.
Jeppe Bruus:
„Sunt de acord în totalitate cu agenda dereglementării, pentru că este un monstru care continuă să se alimenteze. În acelaşi timp, trebuie să rămânem concentraţi asupra modalităţilor prin care să răspundem la schimbările climatice”.
Subvențiile agricole: România rămâne printre codașii Europei
În timp ce Uniunea Europeană caută soluții pentru simplificarea accesului la subvenții, fermierii români continuă să primească unele dintre cele mai mici alocații financiare din întreg spațiul comunitar.
Potrivit datelor Comisiei Europene, subvențiile din România sunt de doar 221 de euro pe hectar, fiind depășite doar de cele din Estonia (153 euro/ha) și Letonia (171 euro/ha). În comparație, fermierii din Grecia beneficiază de cea mai mare subvenție, de 606 euro/ha, urmați de cei din Olanda (439 euro/ha) și Italia (416 euro/ha).
Distribuția inechitabilă a fondurilor PAC a generat nemulțumiri în rândul fermierilor și politicienilor români, care solicită o creștere a alocărilor.
În prezent, România a ales să direcționeze aproape 40% din fondurile PAC către dezvoltarea rurală, în detrimentul plăților directe către fermieri. Prin comparație, Franța a alocat doar 17,6% pentru dezvoltare rurală, preferând să acorde sprijin direct fermierilor săi.
Această situație a fost adesea exploatată în discursul public din România, unde s-a conturat o narativă potrivit căreia fermierii români sunt tratați incorect de Bruxelles.
De asemenea, această temă este folosită frecvent în propaganda eurosceptică, care susține că statele dezvoltate din Vest mențin deliberat țările din Est într-o poziție economică inferioară, pentru a le transforma în piețe de desfacere pentru produsele lor.
Vezi aici despre EuroGrainExchange forum: Piața cerealelor în epoca războaielor comerciale. Înregistrări.
