10.7 C
București
miercuri, 20 noiembrie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleCum planificăm rotația legumelor și ce îngrășăminte verzi semănăm

Cum planificăm rotația legumelor și ce îngrășăminte verzi semănăm

Rotația culturilor este o măsură simplă care implică evitarea plantării aceleiași culturi în același sol timp de doi până la șase ani. Aceasta previne acumularea bolilor în sol, care pot infecta și reinfecta anumite familii de plante.

Plantele absorb, de asemenea, cantități diferite de nutrienți din sol, iar cultivările repetate ale aceleiași familii pot epuiza solul. Inițial, este necesar ceva timp pentru a dezvolta un plan, dar odată stabilit, procesul devine rapid și ușor.

Luați în considerare cultivarea unei culturi de îngrășământ verde pentru a reface rezervele de azot și a îmbogăți materia organică din sol.

‹ adv ›

Rotația poate fi realizată atât în funcție de familibotanică, cât și de părțile plantei. Mai jos este o listă cu unele dintre cele mai comune legume și familiile lor.

Rotația culturilor de legume

Rotația familiilor permite ca rezerva de boli din sol să fie distrusă înainte ca familia respectivă să fie plantată din nou.

  • Crucifere: Varză Kale, conopidă, varză, broccoli, varză de Bruxelles, gulie, ridiche, muștar.
  • Solanacee: cartof, tomate, vinete, ardei, ardei iute, tutun.
  • Amarilidacee: ceapă verde, usturoi, praz, ceapă de primăvară, șalotă.
  • Chenopodiacee: sfeclă roșie, mangold, spanac.
  • Graminee: porumb dulce.
  • Compozite: anghinare, salată, andive.
  • Leguminoase: mazăre, fasole, bob, năut.
  • Apiacee: morcovi, țelină, țelină de rădăcină, coriandru, mărar, pătrunjel, păstârnac.
  • Cucurbitacee: castravete, dovlecel, pepene verde și galben, dovleac, zucchini, tărtăcuțe.

Rotația organelor comestibile înseamnă că plantele cu cerințe nutriționale similare, cum ar fi culturile cu frunze, sunt plantate împreună și urmate de culturi cu cerințe diferite, cum ar fi culturile de rădăcini pastârnac pentru rădăcină, morcov).

  • Leguminoase (mazăre, fasole, bob, etc.) – plante bogate în azot.
  • Culturi pentru frunze (salată, varză, țelină, mangold, etc.)
  • Culturi pentru fructe sau flori (roșii, dovlecei, pepeni, flori, comestibile, etc.).
  • Culturi pentru rădăcini (morcov, ceapă, cartof, sfeclă roșie, ridiche, napi, etc.).
  • Pârloagă, cel puțin 2 luni sau semănați o cultură de îngrășământ verde.
  • Culturi pentru fructe și flori (roșii, dovlecei, pepeni, flori, etc.)

Îngrășăminte verzi pentru legume

Culturile de îngrășământ verde cresc rapid și îmbunătățesc solul prin îmbogățirea materiei organice, azotului, râmelelor și microorganismelor, în timp ce întrerup ciclurile dăunătorilor și bolilor.

Rădăcinile multor specii de îngrășăminte verzi sunt bune pentru extragerea nutrienților și mineralelor, reținerea umidității, stabilizarea solului, suprimarea buruienilor și îmbunătățirea structurii solului, facilitând accesul aerului, apei și rădăcinilor plantelor.

  • Culturi de îngrășământ verde pentru sezonul cald pot include hrișcă, fasoliță, fasole Mung.
  • Culturi de îngrășământ verde pentru sezonul rece pot include schinduf, măzăriche, ovăz, bob.

Mai multe detalii găsiți în articolul Îngrășăminte verzi – cum alegem ce să semănăm în funcție de problema din sol.

Culturile de îngrășământ verde cresc în circa 8 săptămâni și apoi sunt tăiate înainte ca planta să-și concentreze energia asupra înfloririi.

Părțile tăiate pot fi lăsate ca mulci sau folosite ca fertilizant într-o grădină fără lucrarea solului. De asemenea, pot fi încorporate în sol sau adăugate la compost.

Descompunerea nutrienților durează aproximativ 6 săptămâni, similar cu fertilizanții cu eliberare lentă.

Unele leguminoase sunt semănate cu un inoculant sau rizobium (amestecați pur și simplu lapte, semințe și inoculant) pentru a ajuta planta să obțină azot.

Culturile de îngrășământ verde pot fi o acoperire excelentă pentru straturile de grădină libere sau dacă plecați în vacanță și nu veți putea îngriji solul.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Compostarea Johnson-Su: de ce a devenit virală

Dr. David C. Johnson, biolog molecular și cercetător științific...
‹ adv ›

Îngrășăminte verzi – cum alegem ce să semănăm în funcție de problema din sol

La prima vedere, se pare că îngrășămintele verzi sunt inutile, deoarece nu produc nimic pentru consum. Totuși, ele sunt...

A doua recoltă: ce plantăm după recoltarea cartofilor

Cartoful timpuriu este una dintre culturile cu maturare rapidă. Se plantează de obicei pe suprafețe mici, doar pentru a...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole