În prognoza sa din august, Comisia Europeană a revizuit cu 4% în minus randamentul la culturile de cartof din România, însă per total fermierii ar putea obține cantități mai mari la hectar față de anul trecut. Chiar și așa, fermierii români au cele mai mici randamente din UE, notează economica.net.
România, al nouălea producător de cartof la nivel european în funcție de cantitățile obținute anul trecut, ar putea obține anul acesta, față de 2023, un randament mai bun la fiecare hectar cultivat cu cartofi, însă prognoza a fost revizuiă în minus comparativ cu estimările din iulie, arată ultima prognoză a Comisiei Europene.
Mai exact, randamentul la hectar este estimat la 14,8 tone, cu 4% mai puțin decât se prognozase în iulie, dar cu 5% peste randamentul obținut cu un an în urmă.
Totuși, raportat la media ultimilor cinci ani, producția la hectar este mai slabă cu 5%, a treia cea mai mare scădere dintre statele UE, după Grecia ( minus 10%), Belgia ( minus 6%), Olanda ( minus 6%).
Chiar și așa, avem cel mai mic randament la hectar dintre statele membre UE. Danemarca, spre exemplu, are o medie de 44 de tone la hectar, într-un an slab, cu o producție estimată a fi cu 2% sub cea din 2023.
„Pentru a fi profitabil, ar trebui să obții undeva la 50 de tone la hectar, minim. Sub acest prag ești pe pierdere”, a explicat pentru Economica Gheorghe Vlad, președintele OIPA Legume Fructe.
Astfel, având în vedere randamentele reduse obținute de fermierii locali, se explică și dinamica puternic descendentă a suprafețelor cultivate.
Anul acesta, spune președintele OIPA, suprafața însămânțată este similară cu cea de anul trecut, undeva la 16.600 de hectare de cartofi de consum la care se adaugă alte aproximativ 10.000 pentru sămânță.
România a produs anul trecut, din datele INS, aproximativ 1 milion de tone de cartofi de pe o suprafață de 77.000 de hectare (14 tone la hectar), față de 1,3 milioane de tone de pe 81.000 de hectare cu un an în urmă ( 16,6 tone la hectar).
De altfel, suprafețele cultivate au fost într-o dinamică negativă în ultimii ani. În 2014, spre exemplu, în România se cultivau peste 198.500 hectare, în 2019 suprafața scăzuse la 170.000 de hectare, iar în 2020 la 98.400 de hectare.
„Suprafețele nu cresc pentru că nu există sisteme de irigații. Spre exemplu, anul acesta, s-a schimbat polul de producție din Suceava către Harghita și Covasna, dar nu poți iriga acolo. Nici pământul nu este atât de fertil și nici nu găsești suprafețe extinse, compacte, pe care să le cultivi.
România mai produce doar 10% din necesarul de consum, iar anul acesta mulți vor opri mare parte din producție pentru sămânță.
Sunt necesare 1-2 tone de sămânță la hectar care se opresc de obicei din producția anterioară. Producția locală se termină într-o lună. La 15 decembrie s-a epuizat. Restul vine din import”, a mai spus Vlad.
Cât vor costa cartofii din noua producție
Cât despre prețurile din acest an, președintele OIPA spune că vor fi similare cu cele de anul trecut, adică 1,2-1,6 lei kilogramul la producător șu undeva la 3-3,5 lei la raft.
„Prețurile nu s-au mai dus în sus pentru că și consumul s-a diversificat. Este cerere mare de dovlecei și vinete”.
Sectorul cartofului este subvenționat de stat printr-un ajutor de minimis de maximum 200 de euro pe hectar ce se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată, pentru cartofii de consum.
Pentru anul 2024, suma totală alocată programului a fost de 2,3 milioane de euro.
Pentru a obține sprijinul financiar, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv și să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha, până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.
Beneficiarii pot fi din următoarele categorii: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli societăți agricole și producători agricoli persoane juridice.
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.
