Boli ce provoacă pătări pe frunze la castraveți – control

Bolile ce provoacă pătări pe frunze la castraveți reduc indirect randamentele culturilor prin reducerea suprafețelor fotosintetice, afectând astfel calitatea și cantitatea fructelor.

Căderea prematură a frunzelor expune fructele la arsuri solare, urmate de putrezirea secundară a fructelor. În cazuri severe, bolile foliare pot cauza moartea plantei.

Culturile de legume cunoscute din familia curcubitaceelor includ castravetele, dovleceii, pepenii, și dovleacul. Aceste legume sunt susceptibile la boli cum sunt alternarioza, pătarea unghiulară și antracnoza.

În continuare, discutăm despre acestea și prezentăm câteva măsuri de control pentru a preveni răspândirea și pagubele importante în culturi.

Alternarioza

Alternarioza atacă cu intensitate dovlecii, dovleceii, patissonii, pepenii și castraveții.

Simptomele sunt observate atât pe partea superioară, cât și pe cea inferioară a frunzelor, nu doar pe partea inferioară, ca în cazul altor ciuperci. Acestea includ pete mici, care se măresc, devin maro și sunt înconjurate de un halou galben.

Leziunile se extind, formând zone mari afectate. Fructele afectate încep să putrezească, de obicei la capătul florii.

Frunzele infectate se curbează și se ofilesc în cele din urmă. În cazurile grave, planta poate muri.

Frunzele căzute sunt purtate de vânt și transportă cu ele sporii, infectând alte plante din zonă. Ciclul se repetă apoi. Condițiile umede și temperaturile înalte favorizează infecția și dezvoltarea bolii.

Cauza și dezvoltarea bolii

Alternarioza este cauzată de ciuperca Alternaria cucumerina, care poate supraviețui 1-2 ani în resturile de culturi în sol.

Diagnosticul poate fi problematic, deoarece simptomele sunt confundate cu deficiențe nutritive. În special, alternarioza este adesea confundată cu deficiența de magneziu și cu un exces de mangan.

Dacă apare alternarioza, îndepărtați toate părțile infectate ale plantelor și ardeți-le. Tratați plantele din jur cu produse ce conțin cupru pentru a crea un mediu nefavorabil pentru ciupercă.

Ca analog, în grădină, utilizați fungicide pe bază de bacil de fân (Bacillus subtilis). Și, desigur, este necesar să se respecte rotația culturilor. Nu plantați culturi din aceeași familie pe aceste parcele timp de 3-5 ani.

Pentru realizarea tratamentelor puteți utiliza diferite produse omologate pentru controlul alternariozei, cum ar fi cele ce conțin:

• cupru (Zeamă bordeleză, Alcupral 1,5-2,0 kg/h la tomate, Cuprofix Ultra la cartof 1,6-2,4 kg/ha, curcubitacee, rădăcinoase, solanacee1,4-1,8 kg/ha)
• azoxistrobin (Ortiva Top 1 l/ha la ardei, tomate, țelină, usturoi, ceapă, morcov, vinete)
• difenoconazol (Score 250 EC 0,5 l/ha la tomate, Cidely Top 1,0 l/ha la ardei, castraveți, curcubitacee, tomate )
• tebuconazol (Orius 25 EW 0,05% tomate)
• Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24 (Taegro la tomate spații protejate 0,37 kg/ha) și altele.

Lista completă a produselor omologate poate fi consultată pe codexul-fitosanitar.ro.

Pătarea unghiulară la castraveți

Această boală afectează în principal castravetele și mai rar pepenele galben, dovleceii și pepenele verde.

Simptomele încep ca mici pete, picături lipicioase de lichid albicios ce se formează pe partea inferioară a frunzei când este udă și se usucă formând o crustă când este uscată.

În condiții calde și umede, celulele bacteriene se elimină din leziuni, formând un exudat alb.

Pătarea unghiulară prosperă în condiții calde (18-28C) și umede (umiditate de peste 90%). Bacteria poate infecta toate culturile de cucurbitacee și va infecta toate părțile plantei de deasupra solului, inclusiv frunzele, fructele și lăstarii.

Cauza și dezvoltarea bolii

Pătarea unghiulară este cauzată de bacteria Pseudomonas syringae pv. lachrymans, care supraviețuiește în semințe și material vegetal bolnav.

Patogenul este răspândit prin semințe infectate, ploaie, echipamente agricole și lucrători de teren. Condițiile umede și temperaturile calde favorizează infecția.

Printre produsele omologate ce conțin cupru se numără Bouillie Bordelaise 0,75% (7,5 kg/ha), Champ 77 WG 2,0 kg/ha (0,2%) se aplică în timpul vegetației la avertizare, Cuprofix Ultra 1,4-1,8 kg/ha.

Citiți mai multe despre Pătarea unghiulară la castraveți – sfaturi pentru control.

Antracnoza castraveților

Antracnoza afectează în principal castraveții, pepenele galben, dovleceii și pepenele verde.

Antracnoza atacă plantele în toate stadiile de creștere, atât în câmp, cât și în seră. Inițial, pe cotiledoane și axa hipocotilă apar pete brune-negricioase, ce pot duce la moartea plantelor tinere.

Boala se extinde pe frunzele nou formate prin pete de forme variate, inițial de culoare verde-pal, cu aspect uleios, care devin ulterior brun-roșiatice sau brun închise. Într-un stadiu mai avansat al bolii frunzele se zbârcesc, se răsucesc, se usucă și cad.

Leziunile pe tulpini sunt alungite și scufundate, iar pe fructe apar ca zone mici, circulare, scufundate, care se măresc.

Antracnoza e favorizată de o temperatură cuprinsă între 22-26°C și de o umiditate
de peste 90%.

Cauza și dezvoltarea antracnozei

Antracnoza este cauzată de ciuperca Colletotrichum orbiculare, care supraviețuiește în resturile de culturi și semințe. Sporii sunt răspândiți prin apă și activitatea insectelor. Condițiile umede și temperaturile moderate favorizează infecția.

Produse ce conțin cupru pot încetini răspândirea bolilor dacă sunt aplicate devreme. Stropirile nu sunt eficiente odată ce boala devine severă.

Produsele pe bază de difenoconazol (de ex. Cidely Top 1 l/ha) asigură controlul bolilor cum ar fi alternarioza, antracnoza și putregaiuri.

Alte boli ale frunzelor de Curcubitacee: Mana și făinarea sunt alte boli importante ale curcubitaceelor, fiecare având cauze și tratamente specifice. Citiți mai multe despre Mana castraveților – sfaturi pentru control.

Managementul bolilor

• Rotația culturilor cu intervale între curcubitacee de cel puțin 3 ani.
• Selectarea soiurilor rezistente.
• Utilizarea semințelor certificate, fără patogeni.
• Dezinfectarea semințelor de castravete în apă fierbinte.
• Evitarea irigării prin aspersiune, mai ales la sfârșitul zilei.
• Asigurarea unei bune circulații a aerului.
• Nu lucrați între plante atunci când sunt ude.
• Aplicarea fungicidelor și a cuprului conform recomandărilor.
• După ce ați lucrat într-o zonă infectată, curățați și dezinfectați uneltele pe care le-ați folosit și curățați-vă pantofii de murdărie.

Pe lângă practicile menționate, pe suprafețe mari, la sfârșitul sezonului, pentru a accelera descompunerea, încorporați în sol resturile de plante infectate.