Specialiştii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Harghita controlează, în această perioadă, aproximativ 5.000 de parcele ale fermierilor care au solicitat subvenţie, pentru a vedea dacă realităţile din teren coincid cu informaţiile incluse în cererea de acordare a ajutorului de la UE şi dacă sunt respectate angajamentele luate de aceştia.
Potrivit informaţiilor furnizate, marţi, presei de directorul APIA Harghita, Haschi Andras, eşantionul de control cuprinde 204 fermieri şi 4.860 de parcele, verificările fiind efectuate pe teren.
„Din cei 204 fermieri, 53 sunt fermieri mari, adică fermieri cu suprafeţe de teren de peste 50 de hectare. În ceea ce priveşte numărul parcelelor, avem de controlat în jur de 5.000 de parcele, adică mai exact 4.860 de parcele.
În timpul controalelor trebuie ştiut că mergem pe teren, dacă este cazul, măsurăm suprafaţa, dar nu întotdeauna este nevoie.
Verificăm condiţiile de eligibilitate, verificăm dacă ceea ce fermierul a pus pe hârtie cu ocazia depunerii cererii de plată coincide cu realitatea din teren. Adică dacă terenul este lucrat în condiţii minime care trebuie să existe şi, totodată, cu aceeaşi ocazie, dacă găsim nereguli, acestea vor fi consemnate în procesul-verbal de control”, a precizat Haschi Andras.
Pe lângă verificările din teren se mai efectuează şi un control prin teledetecţie, toate parcele fiind verificate de inteligenţa artificială.
„Faţă de anii trecuţi, când aveam un anumit eşantion care trebuia controlat, acum avem acelaşi eşantion, dar în paralel se întâmplă o aşa-numită monitorizare, ceea ce înseamnă că absolut toate parcelele sunt verificate de către inteligenţa artificială.
Se efectuează nişte fotografii din satelit şi aceste fotografii sunt interpretate de către un sistem informatic, aşa-numita inteligenţă artificială, care verifică dacă suprafaţa respectivă este atât de mare cum a fost solicitată ea la plată şi, respectiv, dacă se află cultura respectivă în acea parcelă.
Este un sistem destul de complicat, încă nu este perfect. În multe cazuri fermierii sunt chemaţi personal să clarificăm treburile, pentru că satelitul nu vede foarte clar ce este acolo. Şi această activitate a început să nu mai fie ceva foarte special, ci a devenit o activitate curentă şi fermierii ştiu de treaba asta”, a spus Haschi.
El consideră că un control la faţa locului nu trebuie interpretat de fermieri ca fiind un lucru negativ, de foarte multe ori aceasta fiind singura ocazie când specialiştii APIA pot discuta la faţa locului cu fermierul despre modul în care se pot remedia eventualele probleme.
Acesta a subliniat faptul că intenţia instituţiei pe care o conduce este de atrage cât mai multe fonduri europene, dar este important ca şi fermierul să respecte condiţiile impuse.
„În primul rând, intenţia noastră este de a atrage cât mai multe funduri europene, dar nu cu orice preţ, evident. Sigur că în procesul acesta de control, când fermierul este alături de noi, încercăm să ajungem la o înţelegere comună, cum poate să remedieze problemele în timp şi noi vom proceda ca atare.
Adică trebuie ştiut că nu suntem rău intenţionaţi, ne facem treaba, dar şi fermierul trebuie să-şi facă treaba. Desigur, asta în condiţiile în care nu porneşte din poziţie de atac. Când vedem buna intenţie a fermierului, atunci încercăm să-l ajutăm din toate puterile”, a explicat şeful APIA.
Haschi a mai spus că eşantionul nu este unul foarte mare, dar în activitatea de control sunt implicaţi angajaţi şi din alte centre sau servicii, pentru ca să fie respectată data limită de finalizare, 11 octombrie.
„Este o perioadă în care încercăm să dislocăm angajaţi şi din alte centre locale ale noastre, din judeţul Harghita sau din alte servicii care nu au ca activitate de bază acest control pe teren.
Este o procedură care trebuie finalizată până în 11 octombrie, pentru că dacă nu se finalizează controlul, nu vom putea începe plăţile în avans, deci este o activitate absolut prioritară”, a menţionat Haschi Andras.
El a adăugat că fermierii din Harghita sunt gospodari şi respectă regulile, dar în fiecare an există şi cazuri în care unii fermieri îşi pierd subvenţia, din anumite motive, cel mai important fiind arderea vegetaţiei uscate.
„Desigur, întotdeauna sunt fermieri care, din anumite motive, îşi pierd subvenţia. Sigur, cel mai important motiv pe care trebuie să-l evoc este arderea suprafeţei (incendierea vegetaţiei uscate-n.red.).
Noi considerăm şi legea, evident (spune-n.red.) că nu se poate înlocui cositul cu arderea. Este altceva atunci când un fermier greşeşte, eventual terenul nu este curăţat în totalitate, nu este păşunat în totalitate.
Există diverse motive pentru care se întâmplă aceste lucruri, dar acestea nu sunt rău intenţionate. Dar arderile sunt nişte probleme pe care putem să le considerăm rea intenţie, pentru că fermierul, în multe cazuri, pur şi simplu nu are animale, nu îşi lucrează terenul şi crede că un chibrit rezolvă cositul. Desigur, această problemă este deja veche.
An de an scad aceste suprafeţe care sunt incendiate, sunt o serie de acţiuni în acest sens şi facem tot posibilul ca să scădem numărul acestor suprafeţe. În general, nu se poate spune că sunt probleme foarte mari. Este un judeţ unde oamenii sunt gospodari, trăiesc din agricultură majoritatea oamenilor şi este principala sursă de venit, aşa că facem tot posibilul ca ei să nu piardă subvenţia”, a punctat şeful APIA Harghita.
După finalizarea controalelor în teren şi a celui administrativ, spre sfârşitul anului urmează plata în avans a subvenţiilor.
În Harghita, aproape 25.000 de fermieri au depus cereri pentru subvenţie la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.
Vezi aici ultimele știri APIA.
