Un acord cu privire la importurile de produse agricole ucrainene a fost convenit în cursul lunii martie între ambasadorii statelor membre UE, acesta vizând prelungirea importurilor de produse agricole ucrainene, scutite de tarife vamale, cu o „abordare echilibrată între sprijinul pentru Ucraina şi protejarea pieţelor agricole din UE”, potrivit anunţului făcut pe 27 martie de preşedinţia belgiană a UE.
Acest acord urmează să meargă spre Parlamentul European pentru aprobare.
Cu o săptămână în urmă, UE ajunsese la un acord provizoriu care acorda producătorilor ucraineni de alimente acces fără taxe vamale pe pieţe din UE, până în luna iunie 2025, însă cu noi limite la importurile de cereale.
În schimb, Franţa şi Polonia au făcut un apel pentru noi restricţii, pentru a evita ceea ce ele au catalogat drept destabilizarea pieţelor agricole din UE.
Noul acord anunţat de preşedinţia belgiană este similar cu cel provizoriu la care se ajunsese anterior, fiind modificată perioada de referinţă utilizată pentru a decide când se aplică o „frână de urgenţă”, prin introducerea de tarife vamale la unele produse.
Acordul iniţial stipula că tarifele vor intra în vigoare la carne de pasăre, ouă, zahăr, ovăz, porumb, crupe şi miere, dacă importurile vor depăşi valorile medii din 2022 şi 2023.
Noul compromis extinde, practic, perioada de referinţă pentru a include şi al doilea semestru din 2021, nefiind adăugate noi produse pe lista celor la care se va aplica „frâna de urgenţă”. Ele nu au inclus grâul şi orzul.
Toate aceste discuţii cu privire la produsele ucrainene au avut loc pe fondul protestelor fermierilor europeni îndreptate împotriva normelor de mediu ale UE şi a importurilor ieftine.
În mai multe ţări din Uniunea Europeană fermierii au ieşit pe străzi, nemulţumiţi de obstacolele birocratice, măsurile UE destinate combaterii schimbărilor climatice, precum şi eforturile de a ajuta Ucraina să îşi vândă cerealele.
Astfel, fermierii polonezi au protestat la graniţa cu Ucraina, dar şi cu Lituania şi Germania, susţinând că o mare parte din cerealele ucrainene, care ar fi trebuit doar să tranziteze Polonia în drum spre alte ţări, ajung până la urmă pe piaţa locală.
În replică, autorităţile de la Kiev susţin că protestele fermierilor polonezi, care au inclus blocarea punctelor de trecere a frontierei şi deversarea cerealelor ucrainene, afectează efortul de război împotriva Rusiei, precum şi economia ucraineană.
De asemenea, oficialii ucraineni susţin că doar o mică parte din cerealele pe care le exportă Ucraina tranzitează prin Polonia.
De asemenea, în avanpremiera reuniunii miniştrilor europeni ai Agriculturii, care a avut loc pe 26 martie, la Bruxelles, fermierii europeni au blocat centrul oraşului cu aproximativ 250 de tractoare.
Mai mulţi fermieri au descărcat sfeclă de zahăr, fân şi peleţi de lemn în faţa unei baricade a poliţiei instalate în apropiere de clădirea Parlamentului European.
La începutul lunii martie, şi fermierii cehi au protestat şi au aruncat bălegar în faţa clădirilor guvernamentale, blocând străzile din Praga cu tractoarele. Ei au reluat solicitările pentru mai mult sprijin din partea statului, reducerea birocraţiei şi oprirea importurilor ieftine în Uniunea Europeană.
Acesta a fost cel de al treilea protest demarat de la mijlocul lunii februarie. Fermierii au aliniat sute de tractoare de-a lungul unui drum spre clădirile guvernamentale, ceea ce a afectat traficul şi transportul public.
Protestele fermierilor europeni au venit pe fondul concurenţei incorecte, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, iar UE a eliminat tarifele vamale pentru importurile din Ucraina, astfel că Polonia şi alte state vecine s-au confruntat cu o supraofertă de cereale.
La rândul său, Ucraina susţine că dezbaterile referitoare la limitarea importurilor de cereale din Ucraina sunt motivate politic. În acest sens, ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solski, a declarat pe 25 martie că solicitările venite din partea mai multor state membre ale Uniunii Europene, vizând limitarea importurilor de cereale din Ucraina, sunt motivate politic şi nu reprezintă o problemă economică pentru acele guverne.
Declaraţiile au venit înainte ca Solski să participe la reuniunea miniştrilor europeni ai Agriculturii din 26 martie, moment la care blocul comunitar era criticat pentru propunerea de prelungire a tarifelor vamale preferenţiale acordate Ucrainei.
Mai multe state membre au spus că cele mai recente propuneri ale Bruxelles-ului nu merg suficient de departe pentru a rezolva problemele create de afluxul de cereale ucrainene, o acuzaţie respinsă de Mikola Solski.
„După părerea mea, astăzi, asta nu este o problemă din punct de vedere comercial. În primul rând este o problemă politică, pentru a îndeplini cererile fermierilor din UE. Dacă luăm cifrele şi ne uităm la ele în mod obiectiv, cred că 80% din subiectele care sunt discutate vor dispărea”, a spus Mikola Solski, într-un interviu pentru Bloomberg.
Potrivit agenţiei franceze Intercereales, în sezonul 2022-2023, UE a importat de peste 17 ori mai mult grâu moale din Ucraina decât în sezonul anterior, dinainte de război.
În contextul în care liderii din Uniunea Europeană dezbăteau răspunsul UE la plângerile fermierilor cu privire la normele de mediu şi suspendarea tarifelor la importurile agricole din Ucraina de la invazia Rusiei în 2022, pe 22 martie, Comisia Europeană a propus impunerea de tarife la importurile de cereale din Rusia şi Belarus, în încercarea de a împiedica Moscova şi Minskul să denatureze pieţele din UE şi de a-i linişti pe fermierii europeni care au protestat luni de zile faţă de importurile ieftine.
Comisia a precizat că tarifele au fost, de asemenea, concepute pentru a limita capacitatea Rusiei de a-şi finanţa războiul din Ucraina şi pentru a-i reduce vânzările de cereale furate din Ucraina.
UE a evitat în mod expres să impună sancţiuni asupra produselor agricole ruseşti pentru a nu perturba aprovizionarea globală.
Comisia a declarat că, prin aceste tarife, tranzitul cerealelor prin blocul comunitar către alte ţări va fi în continuare permis, la fel ca şi finanţarea, asigurarea, depozitarea şi transportul unor astfel de livrări.
Tarifele vor fi de 95 de euro pe tonă pentru cereale şi 50% pentru seminţele oleaginoase. Acestea vor putea fi aplicate după aprobarea guvernelor din UE, care probabil îşi vor da avizul conform în câteva săptămâni.
Rusia a exportat 4,2 milioane de tone metrice de cereale, seminţe oleaginoase şi produse derivate în UE în 2023, în valoare de 1,3 miliarde de euro. Un oficial al Comisiei a declarat că aceasta reprezintă aproximativ 1% din piaţa UE.
Cu toate acestea, Comisia consideră că există riscul ca importurile să crească, având în vedere că exporturile totale de grâu ale Rusiei au ajuns la 50 de milioane de tone, de la 35 de milioane de tone în mod obişnuit.
Pe plan intern, în România, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, s-a confruntat cu moţiunea simplă depusă de deputaţii USR împotriva sa.
În moţiunea simplă intitulată „Odele pentru Ceauşescu nu salvează agricultura românească”, deputaţii USR au solicitat demiterea ministrului Agriculturii, susţinând că acesta ar trebui să lase funcţia pe care o deţine „pentru cineva mai priceput şi mai puţin nostalgic după comunism”.
Semnatarii moţiunii au afirmat că Florin Barbu îi tratează cu dispreţ pe fermieri şi îi sfidează pe românii care plătesc zilnic, în piaţă şi în magazine, preţuri mărite.
Potrivit textului moţiunii, produsele cu preţ plafonat au dispărut de pe raft sau au fost scumpite prin scăderea gramajului per produs, iar INS anunţă că preţurile la alimente continuă să crească.
Însă, Florin Barbu a apreciat că moţiunea simplă îndreptată împotriva sa este „total neserioasă”, fiind doar o înşiruire de „lozinci, propagandă şi multe neadevăruri”.
„Am citit cu atenţie rândurile acestei moţiuni simple, ce este, în fapt, o înşiruire de lozinci, propagandă şi multe neadevăruri, tipice USR.
Că este o moţiune total neserioasă ne putem da seama încă din titlu. Să vorbească despre Ceauşescu exponenţii securiştilor de rit nou este cel puţin jenant. Dar semnatarii acestei moţiuni pot profita de moment să explice românilor unde s-au dus banii din conturile României”, a declarat, pe 25 martie, Florin Barbu, în plenul Camerei.
Potrivit acestuia, Guvernul Coaliţiei PSD – PNL a alocat agriculturii un buget istoric de 2% din PIB în 2024, „bani pentru fermieri şi dezvoltarea satului românesc”.
În plus, Barbu a transmis în plenul Camerei şi faptul că au fost introduse două proiecte de independenţă energetică în sistemul de irigaţii, pe finanţare europeană, inclusiv prin PNRR, şi a amintit despre începerea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan.
Programul Investalim prin care au fost alocate 600 de milioane de euro în procesare şi Programele de creştere a efectivelor de porci şi păsări au fost alte proiecte amintite de ministrul Agriculturii la dezbaterea moţiunii.
La sfârşitul lunii martie, Florin Barbu a anunţat că ministerul pe care îl conduce pregăteşte un proiect de act normativ conform căruia adaosul comercial al retailerilor pentru produsele româneşti să nu depăşească 20%.
„Până pe 31 decembrie, Ordonanţa privind plafonarea adaosului comercial a fost transpusă de către Parlament în lege.
Este în derulare în momentul de faţă un proiect legislativ prin care, împreună cu colegii mei de la Ministerul Agriculturii, vrem ca toate produsele agroalimentare care sunt procesate în România să aibă un adaos comercial corect.
Nu mai vrem ca pe rafturile retailerilor din România adaosul comercial la produsele româneşti să depăşească 20%. Astfel, produsele româneşti să aibă adaos comercial limitat până în 20%, iar la produsele care vin din import retailerii să pună orice adaos comercial doresc.
Pentru că în momentul de faţă, dacă facem o analiză, şi am făcut această analiză, produsele agroalimentare româneşti au adaos comercial mai mare decât produsele care vin din import în magazinele de retail”, a explicat ministrul Agriculturii, pe 29 martie.
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.
