Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR), care a devenit funcţional în România începând de joi, ar urma să genereze o rată de colectare a ambalajelor de peste 90% începând din 2026, a afirmat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet la evenimentul de lansare a SGR.
„Într-o ţară în care apare o nouă formă de relief, adică munţii de gunoaie şi gropile de gunoi, pentru că generăm şase milioane de tone de deşeuri anual, acest sistem este cu siguranţă binevenit. Pentru că pornim de la un procent de colectare separată de 12-13% şi ne zbatem când pe ultimul loc, când pe penultimul loc în Europa la acest capitol. Iar Sistemul de Garanţie-Returnare pe care îl lansăm azi îşi propune pentru anul 2024 o ţintă de 65%, pentru anul 2025 o ţintă de 80%, iar începând cu anul 2026, speranţa noastră, şi am scris-o în lege, este că acest sistem va genera o rată de colectare a acestor ambalaje de peste 90%”, a declarat Mircea Fechet.
El a subliniat că Sistemul Garanţie Returnare este „o garanţie pe care o lăsăm copiilor noştri, ca mesaj, ca atitudine” şi este al doilea cel mai mare din Europa, după cel al Germaniei.
„Sistemul de Garanţie Returnare este o moştenire pe care o lăsăm copiilor noştri ca mesaj, ca atitudine, ca fermitate, ca punct dincolo de care nu mai există întoarcere în respectul şi în preţuirea faţă de natură. De astăzi le vom spune toţi copiilor noştri că vom merge mai rar să colectăm deşeuri din ambalaje din pădurile României şi din albiile de apă şi ne vom bucura mai mult de natură. Sistemul de Garanţie Returnare, la rândul lui, e ca un copil pe care în primul an îl vom învăţa să meargă.
Probabil că se va ridica mai greu, probabil că va şchiopăta puţin la început, însă ştiu că vom reuşi, pentru că Sistemul de Garanţie Returnare va primi sprijin din partea tuturor românilor. Şi sistemul nostru nu e doar un sistem foarte mare, nu e doar al doilea cel mai mare sistem din Europa după cel al Germaniei. Dacă luăm în considerare faptul că e un sistem naţional şi un sistem centralizat, putem la fel de bine să spunem ca va fi cel mai mare sistem de garanţie returnare din lume. Iar un proiect mare este acel proiect care pune toată ţara în mişcare, un proiect mare e acel proiect care implică toţi românii şi reuşeşte să schimbe viaţa fiecărui român. Cumva, acest sistem ne va uni pe toţi şi noi i-am spus „Hora reciclării”, a spus ministrul Mediului.
Acesta a menţionat că în prezent este deschis primul centru de colectare, de sortare şi numărare în comuna Bonţida, din judeţul Cluj, centru care, în opinia conducerii RetuRO este suficient pentru luna decembrie, având în vedere că în această lună, statistic, cam 2% din ambalaje vor fi SGR.
„Bineînţeles, acest procent va creşte până în luna iunie, când vom avea 100% şi cel mai probabil în ianuarie vom avea 15%, în februarie 25%, şi aşa mai departe, până la 30 iunie. În acest context, reprezentanţii RetuRO mi-au comunicat faptul că în ianuarie vor deschide încă un centru de colectare la Bucureşti, urmează Timiş, Bacău, la fel cum urmează toate celelalte, dar ele vor fi corelate cu volumul de ambalaj SGR pus pe piaţă”, a punctat Fechet.
În ceea ce priveşte micii comercianţi, ministrul Mediului a explicat că aceştia vor colecta manual recipientele, vor plăti cash persoanelor care vor returna recipiente la magazin şi, când vor colecta suficiente, compania RetuRO va veni şi le va colecta în saci speciali, cu sigilii şi magazinelor li se vor plăti nu doar garanţia, ci şi tariful de gestionare, adică o sumă de bani pentru fiecare ambalaj SGR pe care îl vor gestiona.
Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) a devenit funcţional în România începând de joi, ocazie cu care ţara noastră va deţine al doilea cel mai mare sistem de acest fel din Europa, după Germania, din punct de vedere al numărului de ambalaje procesate.
Practic, din 30 noiembrie 2023, românii care vor plăti o garanţie de 50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant, pot să returneze ambalajul la unul dintre punctele de returnare organizate de către comercianţi, ocazie cu care va primi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionaţi de prezentarea bonului fiscal.
Un detaliu important este şi faptul că ambalajele purtătoare de garanţie vor intra pe piaţă gradual, fiind vorba de o perioadă tranzitorie până la epuizarea stocurilor de produse existente deja la raft. Astfel, produsele în ambalaje non-SGR, care se află, deja, în stocul producătorilor sau al comercianţilor, mai pot fi comercializate până la data de 30 iunie 2024. Începând din 1 iulie 2024, nu se vor mai putea introduce pe piaţă produse care intră sub incidenţa SGR, fără să fie inscripţionate cu logoul şi codul de bare specific.
În acelaşi timp, administratorul SGR, societatea RetuRO, atrage atenţia că recuperarea garanţiei va fi valabilă, după data de 30 noiembrie, doar pentru ambalajele cu sigla „Ambalaj cu garanţie”, deci nu şi în cazul ambalajelor existente, la ora actuală, în stocul comercianţilor.
Pentru a fi returnate, ambalajele să fie intacte, nedegradate şi nedeformate, respectiv să nu fie sparte, turtite sau presate, pentru ca acestea să poată fi scanate după formă şi dimensiuni de automatele de colectare sau de echipamentele de numărare şi sortare. În plus, recipientele trebuie să fie golite de conţinut, deoarece orice cantitate de lichid care rămâne în acestea le afectează greutatea şi există posibilitatea să fie refuzate de echipamentele automate, atunci când sunt scanate şi cântărite.
Administratorul SGR a lansat campania „Hora Reciclării”, cu scopul de a încuraja toţi românii să înveţe trei paşi simpli către o Românie mai curată şi mai verde: căutăm în magazine etichete cu simbolul „Ambalaj cu garanţie” şi plătim garanţia de 50 de bani; returnăm ambalajele în stare intactă la un punct de returnare; recuperăm garanţia de 50 de bani pentru fiecare ambalaj.
În ceea ce priveşte infrastructura de numărare şi sortare a ambalajelor de băuturi colectate de la comercianţi, până la momentul actual au fost anunţat trei fabrici în: judeţul Bacău (localitatea Nicolae Bălcescu), judeţul Timiş (la Giarmata) şi Cluj (comuna Bonţida). Dintre acestea, centrul de la Bonţida a fost primul inaugurat în data de 27 noiembrie.
