Atlasul European al Riscurilor de Secetă oferă pentru prima dată o evaluare cuprinzătoare și cartografierea riscurilor și impactului secetei în UE pentru încălzirea globală de 1,5, 2 și 3 grade.
În ultimii ani, secetele au afectat semnificativ regiunile din UE. Cu toate acestea, evaluarea exactă și cuantificarea riscurilor și impactului secetei au rămas provocatoare datorită naturii complexe a acestor evenimente.
Secetele nu pot fi definite sau prezise cu ușurință: ele se dezvoltă treptat, pot apărea în afara modelelor sezoniere și pot persista pe perioade extinse.
Atlasul dezvăluie că nivelurile actuale de risc de secetă sunt semnificativ de înalte, cu pierderi anuale medii care prezintă amenințări atât economice, cât și de mediu.
Frecvența crescută a secetelor reduce fereastra de recuperare, având ca rezultat consecințe și mai severe, conform Atlasului. Deși schimbările climatice au produs deja secete meteorologice mai intense și persistente în sudul Europei, se așteaptă ca aproape toată UE să fie mai afectată de secetă odată cu încălzirea globală continuă.
Evenimente de secetă mai frecvente și mai severe care afectează agricultura și ecosistemele sunt proiectate să apară la 2 °C sau mai mult.
Atlasul este completat de baza de date europeană despre impacturile secetelor, care conține date despre impactul secetelor din 1977 până în 2022. Acesta va deveni disponibil utilizatorilor într-o etapă ulterioară.
Atât Atlasul, cât și baza de date au fost dezvoltate de JRC și partenerii Observatorului European pentru Secetă pentru Reziliență și Adaptare (EDORA), și acestea vor fi integrate în Observatorul European pentru Secetă Copernicus, administrat de JRC.
Evaluarea se concentrează pe cinci sectoare și sisteme: sisteme de culturi agricole, alimentare apă publică, producție de energie, transport fluvial și ecosisteme. Analiza a integrat descoperiri din literatură, consultări cu experți și evaluări bazate pe date pentru cele 27 de țări UE pentru a evalua riscurile asociate cu seceta.
Care sunt riscurile secetei în diferite regiuni? Regiunea Mediteraneană este cea mai expusă riscului din cauza unui trend clar de condiții din ce în ce mai uscate cauzate de încălzirea globală. În special, Peninsula Iberică este sub un risc crescut de secetă atât în condiții climatice actuale, cât și proiectate.
Regiunile nordice ar putea să se confrunte cu efecte mai diverse și variate, incluzând condiții meteo mai umede, dar și mai variabile, și o creștere așteptată a frecvenței și intensității fenomenelor extreme. Pentru unele sectoare, cum ar fi agricultura și energia hidroelectrică, se așteaptă un risc mai mic de secetă, în special în țările baltice.
Europa de est și de vest ar putea experimenta efecte mai complexe datorită interacțiunii dintre dinamica uscării/umidificării și variabilitatea precipitațiilor. Din caza secetei, fermierii europeni ar putea pierde, în medie, în fiecare an, până la 10% din producție, cele mai mari riscuri fiind localizate în Spania și România.
Atlasul mai indică faptul că, România se confruntă deja cu riscuri de secetă relativ ridicate, iar proiecțiile indică un risc crescut în mai multe sectoare.
Având în vedere că este al patrulea cel mai mare producător de grâu din UE, România se va confrunta cu cele mai mari pierderi absolute de producție cauzate de secetă.
România se evidențiază ca fiind principalul punct în cadrul Uniunii Europene cu o reducere substanțială a producției de porumb cauzată de secetă. Pentru Spania, România, Grecia și sudul Italiei sunt estimate reduceri mari ale randamentelor și pentru cultura de orz.
În Franța, riscul crescut de secetă din sud se așteaptă să fie prezent și în nord odată cu creșterea nivelurilor de încălzire. De asemenea, Franța este în mod special vulnerabilă în ceea ce privește energia nucleară și hidroelectrică, cu riscuri care se așteaptă să crească semnificativ.
Măsurile de adaptare pot ajuta la atenuarea riscurilor: Agricultura de precizie și politicile de diversificare a resurselor de apă pot fi integrate în strategiile de adaptare durabilă în sectorul agricol și pot aduce beneficii.
Politici precum Regulamentul UE privind Reutilizarea Apei, aplicabil din iunie 2023, pot promova diversificarea resurselor de apă, în special în zonele de coastă unde apa este în mod tipic irosită.
În ultimele decenii, UE a experimentat multiple evenimente de secetă: Observatorul European pentru Secetă (EDO) a raportat 21 de evenimente severe începând cu 2011. Seceta din 2022 a fost deosebit de devastatoare și a avut un impact prelungit până în 2023.
Aceste evenimente au afectat nu doar regiunea tradițional vulnerabilă din sud, ci și Europa centrală, de est și de nord. Impactul s-a resimțit în diverse sectoare, incluzând agricultura, aprovizionarea cu apă, silvicultura, energia, acvacultura, ecosistemele și securitatea publică.
Pierderile economice anuale legate de secete în UE și UK au fost estimate anterior la aproximativ 9 miliarde de euro.
