Suprafaţa cultivată cu cartofi în judeţul Harghita a înregistrat o scădere constantă în ultimii ani, producătorii mici preferând să cultive numai pentru consumul familiei, după ce au constatat că această cultură nu are rentabilitate pe suprafeţe reduse.
Potrivit unei informări prezentate luni, în şedinţa Colegiului Prefectural, de directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita, Ronfeld Zsolt, dacă se compară suprafaţa cu cartofi din urmă cu zece ani, când aceasta ajungea şi la 14.500 – 15.000 hectare, scăderea este semnificativă, ţinând cont că în 2023 în judeţ există o suprafaţă cultivată cu cartofi de 6.500 de hectare.
Sursa citată a subliniat că motivele acestei scăderei sunt multiple, de la reducerea consumului pe cap de locuitor şi la creşterea producţiei medii la hectar, până la importurile masive de cartofi din Uniunea Europeană şi accesul dificil al producătorilor simpli la vânzarea către supermarketuri.
De asemenea, producătorii reduc suprafeţele cultivate şi din cauza creşterii preţurilor la inputuri, respectiv combustibil, îngrăşăminte chimice sau pesticide.
„Scăderea suprafeţelor destinate cartofului se observă mai ales în rândul producătorilor mici, care reduc suprafaţa tot mai mult, cultivând cartofi numai pentru consumul familiei şi pentru furajare. În rândul producătorilor mari nu se observă această scădere a suprafeţei, având alte posibilităţi de depozitare, sortare şi valorificare a producţiei”, se arată în informarea directorului Direcţiei pentru Agricultură Harghita.
Acesta a declarat, ulterior, presei, că este al doilea an când suprafaţa cultivată cu cartofi în judeţ scade sub şapte mii de hectare, oamenii care cultivă pe suprafeţe mici dându-şi seama că, în aceste condiţii, cultura nu este rentabilă.
„Acum oamenii încep să calculeze, deci să facă devize tehnice, de unde reiese că rentabilitatea culturii nu se poate face la suprafeţe mici, având în vedere investiţiile şi cheltuielile de înfiinţare”, a explicat Romfeld Zsolt.
Potrivit acestuia, producătorii sunt constrânşi de piaţă să se orienteze spre hipermarketuri, unde cartofii trebuie ambalaţi şi expuşi în aşa fel încât să fie atrăgători pentru cumpărători.
De altfel, încă de anul trecut, au existat producători de cartofi din judeţ care au început să-şi valorifice producţia în supermarketuri, unii dintre ei având propriile utilaje de ambalare, iar alţii făcând contracte cu un prestator de ambalare.
Anul trecut, suprafaţa cultivată cu cartofi a fost de 6.950 de hectare, scăderea în acest an fiind de 450 de hectare.
Scăderea suprafeţei cultivate cu cartofi este compensată, parţial, cu cultura cerealelor, dar mai ales a plantelor furajere perene, a mai arătat Romfeld Zsolt.
O altă cultură importantă în judeţ, sfecla de zahăr, arată o scădere semnificativă, ajungând la 82 de hectare, faţă de 160 hectare în 2021 şi 91 de hectare în 2022.
Sursa citată a precizat că suprafaţa cu sfeclă de zahăr nu atinge nici pe departe nivelul de acum şapte ani, când în judeţ erau 350 hectare sau pe cea dinainte de 1990, când era înregistrată o suprafaţă de peste 1.000 hectare.
„Cauza reducerii suprafeţei se datorează preţului mic oferit de fabrica de zahăr precum şi cauzelor enumerate la cultura cartofului privind inputurile”, a mai arătat Romfeld Zsolt.
