Retailul alimentar din România ar putea depăşi 108 miliarde de lei în 2022 pe fondul avansului consumului, dar mai ales al accentuării presiunilor inflaţioniste, arată o analiză realizată de KeysFin & RetailZoom.
Comerţul local a înregistrat descreştere din punct de vedere numeric în ultimii ani, dar a consolidat bune reprezentări şi ponderi semnificative ale vânzărilor prin reţelele şi magazinele independente mari, regionale. Contribuţia acestui canal de retail aduce o pondere semnificativă la nivel naţional, de aproximativ 10% din totalul vânzărilor de retail alimentar naţional.
Comerţul local reprezentat de reţelele şi supermarketurile locale numite Local Key Accounts (LKA) construiesc un retail de proximitate ce concurează din ce în ce mai serios reţelele internaţionale de retail. Numeric, acest univers este reprezentat de peste 400 de firme la nivel naţional, ce fac management pentru aproximativ 2.040 de magazine.
Comerţul local reprezentat de magazinele mici, tradiţionale este mult mai larg, având 31.600 de companii la nivel naţional ce operează aproximativ 42.000 de puncte de vânzare, incluzând toate tipurile de magazine – profil alimentar, universal, cu (zone de) vânzare specializată, potrivit analiştilor KeysFin & RetailZoom.
Conform monitorizărilor RetailZoom, vânzările magazinelor de tip LKA au înregistrat în 2022 o creştere valorică de 11,6% faţă de 2021, nivel aflat sub valoarea medie a inflaţiei – aspect regăsit şi în descreşterea uşoară a vânzărilor în bucăţi, de -1,6% versus 2021.
Chiar dacă performanţa vânzărilor din comerţul local a fost inferioară comerţului internaţional din România pentru 2022 (+17,2% versus 2021), reţelele locale îşi consolidează poziţia în retail printr-un profil accentuat de proximitate – specific nu doar prin topul produselor din coşul de cumpărături, cât şi prin sortimentul local ori regional.
În ceea ce priveşte coşul de cumpărături alimentar din magazinele comerţului local, deşi acesta este relativ similar cu cel din magazinele comerţului organizat de reţelele internaţionale, prezintă câteva diferenţe notabile în topul categoriilor de produse vândute – oferindu-i acestuia un profil accentuat de proximitate.
Pentru produsele nealimentare, după top 10 produse similare în comerţul local faţă de cel internaţional (detergenţi de rufe, hârtie igienică, deodorant, prosoape de hârtie, balsam de rufe, produse de curăţenie, şampon, produse pentru igiena intimă), alegerile cumpărătorilor arată o poziţie superioară în vânzări pentru detergentul de vase şi săpun, pentru bureţi & lavete şi insecticide.
Analiza arată că tipurile de produse ce au crescut cel mai mult în vânzări pe parcursul anului 2022, în reţelele locale independente, sunt produsele pentru hrana animalelor de companie, produsele de băcănie şi cafeaua & băuturile cu cafea.
Potrivit ultimelor date de la Institutului Naţional de Statistică, indicele preţurilor de consum al mărfurilor alimentare, care reprezintă aproximativ 33% din coşul de consum al românilor, a crescut în martie 2023 cu 21,6% faţă de aceeaşi lună din 2022.
Cele mai mari scumpiri anuale, de peste 30% din categoria mărfurilor alimentare, au fost la zahăr (61%), unt (38%), cartofi (36,5%) şi ouă, cu 34% peste nivelul din martie 2022.