Lalaine Basa obişnuia să cumpere un kilogram de ceapă pentru a face pacheţele de primăvară la firma sa de catering din nordul Manilei, însă acum a schimbat reţeta pentru a utiliza jumătate din cantitatea obişnuită pe fondul exploziei preţurilor la ceapă în Filipine, transmite Bloomberg.
La Rabat, capitala Marocului, Fatima nu mai cumpără ceapă şi tomate pentru că sunt prea scumpe.
„Piaţa a explodat”, spune această mamă cu trei copii.
Problemele cu care se confruntă aceste două femei aflate la o distanţă de peste 12.000 de kilometri arată modul în care problemele mondiale în aprovizionarea cu alimente au luat o nouă întorsătură şi ameninţă un ingredient care este vital pentru alimentaţia mondială.
Preţurile la ceapă au crescut, alimentând inflaţia şi determinând unele ţări să ia măsuri pentru a-şi asigura necesarul. Marocul şi Turcia au oprit unele exporturi, la fel ca şi Kazahstanul. Autorităţile din Filipine au ordonat investigaţii cu privire la posibile carteluri.
Restricţiile s-au extins dincolo de ceapă pentru a include morcovii, tomatele, cartofii şi merele, afectând cantităţile disponibile la nivel mondial, au avertizat recent ONU şi Banca Mondială. În Europa, rafturile goale au forţat supermarketurile din Marea Britanie să raţionalizeze achiziţiile la anumite fructe şi legume după recoltele mici din sudul Spaniei şi nordul Africii.
„Doar o cantitate suficientă de calorii nu este de ajuns. O dietă de calitate este o legătură vitală între securitatea alimentară şi nutriţie. O dietă de calitate slabă poate duce la diferite forme de malnutriţie”, spune Cindy Holleman, economist şef la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
Ceapa este un ingredient de bază la nivel mondial, fiind cea mai consumată legumă după tomate, care tehnic sunt un fruct. Aproximativ 106 milioane de tone de ceapă sunt produse anual la nivel mondial, adică o cantitate echivalentă cu cea de morcovi, ridichi, ardei şi usturoi, combinate.
Explozia preţurilor este un efect secundar al inundaţiilor catastrofale din Pakistan, al frigului care a afectat stocurile în Asia Centrală şi al războiului din Ucraina. În paralel, în Africa de Nord fermierii se confruntă cu o secetă severă şi o creştere a preţurilor la seminţe şi îngrăşăminte.
Această situaţie va modifica agenda politică la nivel global, iar nutriţia va ocupa un loc din ce în ce mai important pe agenda guvernelor, spune Tim Benton, cercetător specializat pe riscuri emergente la grupul Chatham House din Londra.
„Nu doar faptul că există pericolul de foamete în Cornul Africii ar trebui să ne îngrijoreze în legătură cu crizele actuale. Este creşterea extinsă a nutriţiei de slabă calitate. Nutriţia începuse încă dinainte să se înrăutăţească la nivel global”, spune cercetătorul.
Pentru moment, chiar dacă multe guverne sunt fericite să subvenţioneze importurile de făină pentru a-şi menţine cetăţenii fericiţi, există un sprijin limitat pentru cultivatorii de legume.
Rezultatul este că lumea produce prea multe cereale, zahăr şi uleiuri vegetale decât necesarul nutriţional şi doar o treime din fructele şi legumele de care are nevoie, avertizează Tim Benton.
