Provocările şi oportunităţile strategiei Comisiei Europene „De la fermă la consumator”, privind un sistem alimentar corect, sănătos şi prietenos cu mediul, au fost discutate la conferinţa intitulată „Hrănirea Europei în perioade de criză”, organizată vineri la Sofia.
Europarlamentarul bulgar Sergei Stanishev a spus în cuvântul de deschidere că strategia „De la fermă la consumator”, care face parte din Pactul verde european, are trei aspecte:
- sănătatea oamenilor;
- interesele sectorului agricol;
- mediul şi clima şi trebuie găsit un echilibru între aceste aspecte.
„Trebuie să ieşim din cochilia noastră internă: fără parteneri în UE, nu ne vom atinge obiectivele, indiferent care sunt acestea”, a afirmat Sergei Stanishev.
Acesta a făcut un apel pentru elaborarea unei poziţii naţionale cu un larg sprijin public, pentru coordonare cu alte ţări şi pentru înfiinţarea de coaliţii. În opinia sa, dezbaterea ar trebui să meargă dincolo de reacţia obişnuită că „asta nu se va întâmpla”, ar trebui să fim deschişi şi la poziţia celorlalţi. Nu putem sta pe loc, lucrurile se schimbă, a adăugat Stanishev.
Europa se confruntă din nou cu reforme fără precedent, a spus la rândul său ministrul bulgar al Agriculturii, Yavor Gechev. Acesta a menţionat că este posibil ca ţintele să se dovedească a fi nerealist de mari şi că 50% din serele Europei au rămas neplantate în 2022. Gechev a subliniat că Bulgaria trebuie să fie ambiţios de verde în politica sa, adăugând că ţara a promis deja să îşi modifice planul strategic pentru Politica Agricolă Comună.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Sorin Moise a subliniat nevoia de unitate, solidaritate şi stabilitate. Potrivit lui Sorin Moise, a fost pierdut timp valoros în lupta împotriva încălzirii globale, iar o modificare în lanţurile alimentare este necesară pentru a preveni pierderea resurselor.
Conferinţa de la Sofia a fost organizată la iniţiativa europarlamentarului Sergei Stanishev şi a grupului socialiştilor bulgari din Parlamentul European şi a fost structurată în trei paneluri:
- Impactul crizelor multiple – creşterea inegalităţilor regionale;
- Alimente şi sănătate;
- Competitivitate şi comerţ.
