Afinul este o cultură ce a captat atenția producătorilor în ultimii ani, suprafețele cultivate extinzându-se. Pe lângă aspectele generale ce țin de întreținere, una dintre lucrările importante ține de fertilizarea afinului, despre care discutăm astăzi.
Mai multe detalii despre Afin – înființare plantație. Întreținere, tăieri.
Una dintre particularitățile ce trebuie luate în calcul la fertilizare, dar și în general la înființarea plantației, este aceea că afinul preferă solurile cu o aciditate înaltă, astfel, pe lângă fertilizarea generală, pe unele soluri este necesară introducerea periodică a amendamentelor.
Limitele optime ale reacţiei solului pentru afin sunt cuprinse între 4,3 şi 5,5.
Pe solurile cu o aciditate mai scăzută se recomandă acidifierea prin folosirea de sulf pulbere aplicat pe sol începând cu 6 luni înainte de plantare. Lucrarea se execută când solul are un pH mai mare de 6, sulful aplicându-se odată cu distribuirea rumeguşului (talaşului), toamna.
În funcție de analiza solului, în fiecare an se aplică o doză de întreţinere de sulf pulbere în cantitate de 100 kg pe solurile nisipoase şi de 150 kg pe solurile argiloase.
Cantitățile de sulf pulbere administrată pentru a ajunge la un pH de 4,5 necesar afinului diferă în funcție de pH-ul solului:
Fertilizarea afinului, exact ca și pentru celelalte specii perene, se face în funcție de analiza solului, dar și în baza analizei ce se face o dată la doi ani pentru a determina dacă substanțele nutritive ce se conțin se încadrează în valorile normale.
Pentru afinul cu tufa înaltă, valorile normale de substanţe nutritive din frunze sunt:
În cazul în care se determină valori sub limita normală de zinc şi fier se verifică pH-ul solului, iar dacă cuprul scade sub valorile normale se verifică cantitatea materiei organice care se aplică în plantaţie.
Totodată, în scopul menținerii pH-ului, se recomandă mulcirea plantelor cu rumeguş şi turbă, ce asigură pe lângă avantajele generale ale mulciului şi acidifierea solului.
Îngrășămintele la afin pot fi administrate în sol, concomitent cu irigarea și foliar. Cantitățile orientative de azot, fosfor și potasiu la afinul aflat pe rod sunt prezentate în următorul tabel:
Acestea cantități diferă în funcție de cantitatea de argilă din sol (dar și rezultatele analizei foliare):
Important! La afin, pentru asigurarea reacției acide, se recomandă îngrășăminte cu potențial de acidifiere a solului, de exemplu sulfat de amoniu.
Fertirigarea afinului
Cantitățile de îngrășăminte administrate prin fertirigare la cultura afinului diferă la fel ca și în cazul celorlalte metode menționate, inclusiv de vârsta plantației. Dozele orientative sunt prezentate în următorul tabel (după recomandările incluse în Ghidul tehnic și economic dedicat pomilor și arbuștilor fructiferi):
Amestecurile indicate în acest tabel pot fi formate utilizându-se produce din comerț. De exemplu, pentru prima variantă (19:18:18) la 100 kg de amestec pot fi utilizate 30 kg monoamoniu fosfat, 40 kg azotat de potasiu și 30 kg azotat de amoniu.
La amestecul 23:13:13 pentru 100 kg: 22 kg monofosfat de amoniu, 29 kg azotat de potasiu și 49 kg azotat de amoniu.
Începând cu anul trei de vegetație a afinului este recomandată administrarea în perioada de vară și a azotatului de magneziu în doză de 5 kg/ha/14 zile. Concentrația soluției de îngrășăminte recomandată la fertirigare este de 1-2 kg/1000 litri de apă.
Important! Pentru a evita formarea precipitatului, îngrășămintele cu magneziu și calciu nu se amestecă cu îngrășămintele ce conțin fosfor.
Suplimentar, pot fi administrate îngrășăminte ce conțin microelemente (de exemplu Poly-Feed 19-19-19+1% Mg+ME în concentrație de 0,2% administrat săptămânal).
V-ar putea plăcea și articolul despre Afinul canadian – un concurent al afinului pe piața fructelor de pădure.
