Deși a ales facultatea de drept, a înțeles curând că domeniul juridic nu-l pasionează, așa cum reușește s-o facă viticultura. De mare ajutor i-a fost și faptul că provine dintr-o familie de agricultori aflată la a 4-a generatie, astfel încât a reușit să învețe meserie „de la firul ierbii”.
Astfel, cu mândrie recunoaște că bunicul său și străbunicul au fost viticultori cu renume, care dețineau suprafețe însemnate de viță de vie în Iași, Românești, iar părinții i-au sprijinit eforturile în realizarea pasiunii sale în industria vinului.
Odată aliniate toate astrele și puse pe hârtie planurile, lua naștere proiectul lui Stegariu care poartă un nume generic și poetic – „Strunga”.
Plantarea viţei de vie la Strunga a început acum 9 ani, iar fondurile pentru investiţii au fost accesate prin programul de reconversie şi restructurare în viticultură.
„Am considerat mereu că o tradiție de familie atât de veche este o virtute mult mai importantă decât orice plan de carieră pe care l-aș fi avut în domeniul juridic. Mai mult de atât, zonă unde se află plantația dispune de un climat și ecosistem aplicat pentru vița de vie, iar întreaga idee a afacerii se concentrează punerea în valoare a naturii și a darurilor sale. Cu alte cuvinte: Rodul pământului în echilibrul perfect – este motto-ul Strunga”
Inițial, plantația ocupa suprafața de 42 de hectare, ca în următorii ani să se extindă la 86 de hectare. Actualmente, întregul teren vitivinicol se întinde pe dealurile Calda şi Pârjolita, pe care sunt structurate 11 soiuri din arealul viticol Dealurile Moldovei, considerate printre cele mai valoroase din România.
După plantarea viței de vie, câțiva ani mai târziu, în 2017, din dorința de a vedea potențialul solului și direcția de urmat în viticultură, Stegariu a decis să construiască o cramă situată chiar în mijlocul plantațiilor, mai ales că accesul turiștilor la cramă este asigurată de DN21.
„Datorită accesibilității cramei pentru turiști și a interesului sporit al acestora, ne dorim să oferim vizitatorilor noștri o experiență senzorială unică și la superlativ. Acest lucru înseamnă produse locale, bazându-ne pe conceptul de produse gastronomice crescute în grădina noastră – de la furcă la furculiță”.
Și, fiindcă turiștii nu se lasă ademeniți doar de vinurile cu gust la superlativ și de mâncarea tradițională, Strunga are și o poveste de zis. Astfel, vinăria „Strunga” călătorește, la propriu, pe meleagurile lui Vasile Alecsandri, care a și scris poezia cu același titlu, referindu-se la pădurea „Strunga” și tâlharii care dădeau târcoale boierașilor care o traversau.
Mai mult de ascendentul poetic, se poate releva și un aspect istoric. În vecinătatea cramei „Strunga” se află Castelul Micleușeni, Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și Casa Memorială „Vasile Alecsandri”.
Revenind la succesele și planurile vinăriei Strunga, Stegariu enumeră cu mândrie următoarele:
„Primul vin l-am obținut în 2017, iar prima gamă introductivă a fost în 2018. A urmat în 2019 Reveria, un rose produs din viță limitată, Fetească neagră, soi autohton, într-un stil provencial destinat Horeca și magazinelor specializate din România. Producția a fost de 15 mii de sticle, iar despre gust pot spune că este o adevărată bijuterie a gustului, care a și fost medaliată de 3 ori la Vinarium cu medalie de aur. În 2021 a fost lansat Nor de vară, un brand obținut din Tămâioasă românească și Busuioaca de Bohotin demidulce – două soiuri aromate, cu potențial ridicat pentru publicul tânăr. Urmează să fie lansate alte 2 branduri vitivinicole noi, în acest an, fiind acum în avizare, sunt niște surprize foarte interesante pentru public. Cu siguranță nu ne vom opri niciodată din crearea interpretărilor și șterge de praf povestea locului”.
Întrebat despre cine este consumatorul vinurilor Strunga, proprietarul cramei de lângă Castelul Sturdza susține că acesta este prioritar din România, însă în decembrie 2021 a realizat primul export în țările scandinave, iar ulterior a urmat un export promițător în Polonia.
Pe lângă viticultură, Stegariu face și agricultură, moștenind, de curând, afacerea tatălui său.
Își propune proiecte de irigare pentru culturile de câmp, astfel încât să reușească să fie competitiv și în acest domeniu, dar și din motiv că, ultimii doi ani s-au arătat a fi secetoși, iar sistemul de irigații trebuie gândit pentru că „siguranța alimentară are nevoie de predictibilitate” și că „trebuie să fie produsă hrană pentru țară, pentru viitor”.
Dincolo de irigare, Stegariu susține că urmează să pună în aplicare proiecte de independență energetică, odată ce scopul afacerii este de a deveni actor de valoare adăugată mare în zonă.
Și dacă nu v-am convins că la Strunga lucrurile merg strună, se fac temeinic, pentru generații, cu sinteză și creativitate, aflați că planurile lui Stegariu sunt orientate departe, în viitor:
„Am credința că, uniți cu alți producători, vom reuși să creăm un brand de țară și să împletim zona de vin cu cea gastronomică, și nu în ultimul rând, cu zona culturală”.
