Statele membre pot cere modificarea planurilor naționale de redresare și reziliență pentru a crește eficiența energetică și siguranța alimentară, spune eurodeputatul Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pentru mecanismul european.
„Planurile naționale pot fi modificate pe criterii obiective, iar conflictul din Ucraina a generat în mod evident perturbări serioase în domeniul energetic și al industriei alimentare”, a spus Mureșan, raportor al grupului PPE asupra Mecanismului european de Redresare și Reziliență.
El spune însă că modificarea PNRR nu ar trebui făcută pe criterii politice, ci doar pentru proiecte energetice sau de creștere a siguranței alimentare, în contextul în care invazia Rusiei în Ucraina a generat creșteri semnificative ale prețurilor la energie și temeri privind asigurarea hranei în mai multe părți ale lumii.
Astfel, statele membre ar putea aloca sume mai mari pentru investiții care au drept obiectiv reducerea dependenței de combustibilii fosili din Rusia, în eficiență energetică, dar și pe partea de investiții în agricultură cu scopul de a crește producția agricolă, a menționat Siegfried Mureșan.
„Foarte important este ca din Facilitatea de Redresare și Reziliență să nu finanțăm cheltuieli bugetare curente”, a subliniat eurodeputatul.
Dar, în privința, modificării planurilor, „mingea este în mâna guvernelor statelor membre”, a mai spus Mureșan, evidențiind că doar autoritățile din statele UE pot decide în ce anume vor să investească fondurile de redresare.
Ca urmare a pandemiei de COVID-19, UE a lansat un instrument pentru finanțarea economiilor post-criză, cu obiectivul de a ușura tranziția la o economie mai verde.
Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, România poate beneficia de circa 30 de miliarde de euro, puțin mai mult de jumătate din sumă fiind împrumuturi la costuri reduse, iar restul granturi acordate de Comisia Europeană, cu condiția îndeplinirii unor obiective și efectuării unor reforme.
