Banca Europeană de Investiţii este interesată să ofere expertiză tehnică pentru planul de investiţii ce vizează dezvoltarea infrastructurii de irigaţii şi de utilizare eficientă a apei pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, se arată într-un comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş şi secretarul de stat Carmen Moraru au efectuat, în perioada 1-2 iunie, o vizită de lucru la Luxemburg.
În cadrul vizitei, au participat la reuniunea „Consiliului Afaceri Generale – format coeziune” şi au avut discuţii cu reprezentanţii Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), pe tema implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Cu ocazia acestei deplasări, ministrul Marcel Boloş a discutat cu reprezentanţii Băncii Europene de investiţii, care şi-au arătat deschiderea pentru a asigura expertiza tehnică pentru planul de investiţii ce vizează dezvoltarea infrastructurii de irigaţii şi de utilizare eficientă a apei pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice.
În cadrul grupului de lucru extins al formatului Visegrad s-a decis solicitarea Extinderii pachetului de măsuri de flexibilizare a Politicii de Coeziune, dar şi mobilizarea suplimentară de fonduri.
De asemenea, oficialii au participat la o întâlnire de coordonare a Grupului de lucru extins al formatului Visegrad (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia, Letonia, Estonia şi Lituania) unde au fost agreate o serie de măsuri reunite într-o iniţiativă politică (Joint Statement), însoţită de o anexă tehnică, vizând extinderea pachetului de măsuri de flexibilizare a Politicii de Coeziune, dar şi mobilizarea suplimentară de fonduri din partea Comisiei Europene, în contextul provocărilor generate de criza refugiaţilor din Ucraina, precum şi o serie de reuniunii bilaterale cu delegaţiile Poloniei, Portugaliei şi Finlandei.
În cadrul reuniunii „Consiliului Afaceri Generale – format coeziune” a fost dezbătut cel de al 8-lea Raport privind Coeziunea şi au fost aprobate Concluziile Consiliului privind „Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050”, validate la nivelul COREPER – Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană din data de 18 mai 2022.
Cel de al 8-lea Raport privind Coeziunea prezintă o primă imagine a impactului pandemiei COVID-19 la nivel regional. Mai mult, arată atât tendinţe pozitive, cât şi negative la nivelul regiunilor UE, oraşelor şi zonelor rurale. Raportul evaluează coeziunea economică, socială şi teritorială în UE.
Arată că regiunile mai puţin dezvoltate au ajuns din urmă, dar că multe regiuni în tranziţie au rămas blocate într-o capcană a dezvoltării. În plus, decalajul tot mai mare în materie de inovare va face mai dificilă recuperarea din urmă a ambelor tipuri de regiuni.
„Prin înfiinţarea a 8 programe şi autorităţi de management regionale, România face paşi importanţi în descentralizarea şi debirocratizarea administrării fondurilor aferente politicii de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027. Dincolo de avantajele indiscutabile oferite de faptul că administraţiile locale îşi pot lua de acum soarta în mâini, cum se spune, pentru investiţii specifice, provocarea va fi de a alinia strategiile regionale şi teritoriale cu cerinţele specifice din regulamentele europene. Concluziile Consiliului privind raportul de coeziune demonstrează clar că o abordare unică nu este cea mai eficientă cale de urmat pentru ca banii europeni să producă efectul aşteptat în îmbunătăţirea vieţii fiecărui român”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
Reprezentanţii Comisiei Europene au punctat că nu există un conflict între obiectivele europene şi priorităţile regionale, dar este nevoie de flexibilitate mai mare în implementarea instrumentelor existente pentru a putea răspunde specificităţilor regionale şi locale.
Comisarul European pentru Politica Regională, Elisa Ferreira a anunţat că în următoarea perioadă CE va veni cu un pachet de măsuri care să permită transferul alocărilor între priorităţile de investiţii, precum şi posibilitatea fazării proiectelor de peste 2 milioane de euro, astfel încât proiectele să poată fi continuate în exerciţiul financiar 2021-2027, dar ca banii alocaţi acestei perioade de programare să poată fi utilizaţi pentru acele priorităţi de investiţii unde există un portofoliu matur de proiecte la nivelul programelor operaţionale.
„În România nu poate fi promovată eficient competitivitatea aşteptată la nivel european fără a dezvolta întâi o infrastructură de bază. Investiţiile concomitente şi complementare finanţate din Politica de Coeziune 2021-2027 şi din PNRR reprezintă şansa noastră istorică pe care nu trebuie să o ratăm cu niciun preţ!”, a completat ministrul Marcel Boloş.
Tot la Luxemburg, în cadrul unei întrevederi cu oficialii BEI, s-a prezentat posibilitatea cofinanţării proiectelor din domeniul infrastructurii de transport şi sănătate aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât proiectele să poată fi implementate în termenele asumate.
În acest sens a fost agreată continuarea la nivel tehnic a discuţiilor în următoarele săptămâni pentru a stabili exact portofoliul de proiecte pentru care BEI va putea oferi sprijin în vederea asigurării necesarului de finanţare care se adaugă alocărilor din cadrul PNRR.
Nu în ultimul rând, BEI şi-a arătat deschiderea pentru a asigura expertiza tehnică pentru planul de investiţii ce vizează dezvoltarea infrastructurii de irigaţii şi de utilizare eficientă a apei pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice.
Discuţiile au vizat şi o serie de detalii pentru a pune la punct implementarea Fondului de fonduri din cadrul PNRR. Reamintim că BEI va gestiona fonduri în valoare de 300 milioane euro pentru digitalizare, acţiune climatică şi alte domenii de interes.
