Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a propus Comisiei Europene identificarea unor soluţii rapide la nivelul UE pentru a veni în sprijinul beneficiarilor publici şi privaţi ai programelor de dezvoltare rurală ale căror proiecte sunt afectate de crize din afara sectorului, astfel încât să se poată asigura finalizarea acestora, informează ministerul de resort.
Solicitarea ministrului român s-a bucurat de o largă susţinere din partea statelor membre, iar preşedintele Consiliului şi Comisia Europeană au apreciat iniţiativa României ca fiind una extrem de utilă.
În perioada următoare, Comisia Europeană va identifica cele mai potrivite soluţii pentru derularea şi implementarea în bune condiţii a proiectelor demarate, se arată în comunicat.
Printre alte subiecte aflate pe agenda discuţiilor Consiliului AgriFish s-a regăsit protecţia solului în Uniunea Europeană (UE) şi potenţialul său de a contribui la atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European.
În acest context, în cadrul intervenţiei sale, ministrul Adrian Chesnoiu a subliniat necesitatea îmbunătăţirii calităţii solului împreună cu asigurarea reducerii costurilor totale de producţie din partea fermierilor şi a diminuării progresive a substanţelor chimice utilizate în agricultură.
În acest sens, România a propus acordarea de subvenţii de către UE din fondurile alocate statelor membre pentru achiziţia de utilaje şi echipamente pentru obţinerea şi utilizarea biomasei din resturi vegetale, pentru a evita posibilele arderi ale miriştilor care ar putea conduce la diminuarea proprietăţilor solului.
Utilizarea în sectorul agricol a îngrăşămintelor organice va contribui la atenuarea problemelor actuale asociate cu îngrăşămintele chimice de sinteză, când fermierii se confruntă cu mari dificultăţi în aprovizionare din cauza exploziei preţurilor acestora.
Oficialul MADR a atras atenţia asupra nevoii de a susţine financiar achiziţia de tehnologii cu impact redus asupra structurii solului, precum şi a încurajării utilizării tehnologiilor care permit sechestrarea carbonului şi a azotului în sol, a tehnologiilor de refacere a calităţii solului.
Un rol important îl pot avea cercetarea şi inovarea, inclusiv în ceea ce priveşte irigarea durabilă a zonelor sensibile şi crearea de soiuri de plante rezistente la deficitul de apă, la boli şi dăunători, mai spune documentul citat.