Ați plantat castraveții însă acestora le cad florile, se îngălbenesc sau chiar plantele pier? Adesea nu bolile și dăunătorii sunt de vină, ci chiar persoana care are grijă de aceștia.
În acest articol, discutăm despre 6 cele mai frecvent întâlnite greșeli la cultivarea castraveților:
1. Răsadurile au fost plantate prea târziu
Este recomandat să plantați răsadul de castraveți în teren deschis la vârsta de aproximativ 40-45 de zile după germinarea semințelor sau chiar 35 de zile în cazul în care semințele au fost semănate în ghiveciuri mici.
În primul rând, având resurse limitate de hrană, plantele vor începe să fie afectate de deficitul de nutrienți. Apoi, răsadurile tinere au o capacitate mai bună de prindere și suportă mai bine stresul plantării.
Un răsad optim pentru plantare se consideră cel care are 4-5 frunze. Plantarea răsadului de castraveți în câmp se face la începutul lunii mai, atunci când a fost depășit pericolul de îngheț.
V-ar putea plăcea și articolul Cu ce hrănim răsadurile – 7 cele mai bune remedii populare.
2. Plantarea prea deasă a răsadului
Nu plantați răsadul de castraveți prea aproape unul de celălalt, deoarece plantelor le place aerisirea normală. În caz contrar, o plantare cu mare densitate duce la formarea fructelor mici, scade calitățile lor gustative, duce la scăderea numărului acestora și uneori chiar la apariția unor boli fungice.
Distanța optimă dintre tufele de castraveți ar trebui să fie de minim 20-25 cm, iar între rânduri – de la 1 m sau mai mult. În sere, este de dorit ca această distanță să fie mai mare de 1 m, astfel încât plantele să primească suficientă lumină solară pentru o creștere bună.
Schema de plantare a castraveților poate fi adaptată în funcție de situația din teren, astfel, la distanțe mai mici dintre rânduri este recomandat să majorăm distanța dintre plante pe rând.
În cazul plantării în straturi de 140 cm, teren modelat, se recomandă schema 70+70/35-40 cm, iar în straturile de 150 cm, teren modelat 70+80/35-40 cm.
3. Rotația greșită a culturilor
Dacă creșteți castraveți în același loc în fiecare an, atunci cu timpul randamentul va scădea considerabil, iar plantele în sine vor deveni mai vulnerabile la boli. Același lucru se întâmplă dacă plantați castraveții după pepeni verzi, dovlecel și dovleac. Prin urmare, este foarte important să se respecte rotația culturilor.
Castraveții ar fi bine să fie plantați într-o grădină în care a crescut varza timpurie sau conopida anul trecut. De asemenea, această legumă crește bine după cartofi, mazăre, sfeclă și roșii. Se recomandă întoarcerea castraveților la locul lor inițial abia în al 4-lea an.
Vedeți și Ce culturi plantăm lângă roșii pentru recolte bogate.
4. Creșterea fără suport și ciupit
Dacă nu legați și nu formați plantele de castraveți, atunci recolta nu va fi prea mare. Castraveții pe spalier nu se întind pe sol, respectiv, se îmbolnăvesc mult mai rar. În plus, sunt mult mai ușor de îngrijit. În plus, castraveții pe suport sunt mai ușor de cules.
La formarea plantelor, toți copileții trebuie îndepărtați până la al patrulea internod, iar lăstarii superiori trebuie scurtați. Cel mai bine este să începeți să ciupiți castraveții atunci când copileții nu au avut încă timp să crească mai mult de 3-5 cm în lungime.
Dacă sunt îndepărtați copileții mai mari, planta poate suferi un stres sever.
5. Udările incorecte ale castraveților
Castraveților le place mult umiditatea, așa că în niciun caz nu ar trebui ca solul să fie suprauscat, altfel florile vor începe să se scuture sau fructele vor deveni amare. Înainte de înflorire, castraveții pot fi udați cu ajutorul unei stropitori clasice, iar apoi apa trebuie turnată numai la rădăcina plantei.
Este important să rețineți că castraveții trebuie udați numai cu apă de temperatura mediului în care se află. De la apă rece, fructele pot fi, de asemenea, amare sau pot lua o formă neregulată.
6. Creșterea în soare arzător
Castraveții care cresc la soare puternic pot avea cu ușurință arsuri de frunze, iar fructele pot deveni aspre și amare. Cel mai bun loc pentru castraveți îl pot constitui locurile parțial umbrite.
Dacă este dificil să găsiți un astfel de loc, merită să plantați culturi care le-ar ține umbră castraveților. De exemplu, 2-3 rânduri de porumb pot să protejeze o parcelă de castraveți de soarele prea deranjant.
Încercați să evitați astfel de greșeli atunci când creșteți castraveți și veți avea întotdeauna o recoltă bună.
Citiți și despre Cultivarea și îngrijirea vinetelor în câmp și solar. Sfaturi.