De curând am primit la laborator probe constând în lăstari de prun ce prezentau gale rotunde, localizate în jurul mugurilor, sub formă inelară. Practic, mugurii erau sufocați de aceste gale.
Analiza de laborator a arătat prezența acarianului galicol al mugurilor de prun, Acalitus phloeocoptes. Despre acest dăunător, mai puține aspecte cu privire la biologia sa sunt cunoscute.
Probele analizate provin de la prun din zona Vaslui. Acest acarian galicol este capabil să producă daune serioase deoarece poate distruge mugurii floriferi. De aici și pagubele în producție.
Dintre speciile atacate, pagube mai mari poate produce mai ales la cais, prun, migdal. În această perioadă puteți observa cu ușurință galele de pe ramuri.
Controlați livezile și respectați recomandările din materialul ce urmează. În sprijinul dumneavoastră vin cu informații și fotografii ale acestui acarian extrem de dăunător.
Acalitus phloeocoptes (Nalepa, 1890) – acarianul galicol al mugurilor de prun. Acest acarian a fost identificat și raportat pentru prima dată de către Nalepa în anul 1980 la prun [Nalepa, 1890]. Pe lângă prun, mai atacă caisul, piersicul, cireșul, migdalul.
Este un acarian oligofag (nutriție restrânsă la un număr limitat de specii). Aparent, este limitat la gazde din genurile Prunus și Cotoneaster [Jeppson et al., 1975].
La nivel mondial sunt raportate daune la migdal, cais și prun, cu mențiunea că, cele mai mari prejudicii le aduce migdalului [Temreshev et al., 2016].
Cum recunoaștem atacul acestui acarian eriophyd
La prun dar și la celelalte specii pomicole atacate, acarienii formează gale foarte mici, rotunde cel mai adesea sau neregulate uneori, cu diametrul de 1,3 – 1,8 mm. Galele se formează de jur împrejurul mugurilor, ramurilor, cicatricilor (sub formă de inele suprapuse), deformându-i în cele din urmă.
Pot fi solitare sau grupate în jurul mugurilor. Galele noi au culoare roșie. Mai târziu capătă culoare gri, maro sau chiar neagră și au consistență lemnoasă. În interiorul galelor trăiesc acarienii [Li et al., 2021].
Forma cea mai gravă de atac este la lăstarii fructiferi. În astfel de situații, producția va fi scăzută. Acalitus phloecoptes este un acarian Eriophyd considerat un dăunător important din punct de vedere economic.
Prin modul de hrănire, acești acarieni sunt capabili să afecteze creșterea și fiziologia plantelor pe care trăiesc [Larson et al., 1998; Van Leeuwen et al., 2010; Li et al., 2021]. Datorită galelor lemnoase formate, lăstarii vegetativi și fructiferi se pot usca.
Mugurii acoperiți de gale vor muri și ei. În timp, ramurile tinere se usucă iar pomii atacați se devitalizează și chiar pot muri în câțiva ani [Ben – David et Shamian, 2011]. Există câteva soiuri recunoscute pentru rezistența la acești acarieni.
La soiurile sensibile, impactul economic poate fi ridicat, deoarece dăunătorul duce la reducerea producțiilor. Pierderi importante în producție se înregistrează mai ales la migdal și la cais.
Acarianul galicol al mugurilor produce daune mari la cais în întreaga lume, fiind prezent în Europa, America de Nord și de Sus, Asia de Est [Castagnoli et Oldfield, 1996].
Aspecte generale despre biologia și modul de răspândire al acestui acarian. Acarianul galicol al mugurilor de prun supraviețuiește peste anotimpul de iarnă în gale, sub formă de adult (femele), ouă și nimfe.
Unele studii arată prezența adulților în procent de 70%, nimfe 15% și ouă 13% [Li et al., 2021]. Primăvara, când temperaturile cresc, galele se crapă iar acarienii ies și caută muguri noi pe care îi infestează.
De obicei, migrarea din gale se face în timpul nopții. Pe măsură ce mugurii sunt atacați, noi gale se formează de jur împrejurul lor.
Din cauza asta mugurii se deformează și mor. În aceste gale acarienii se înmulțesc. Acarianul poate avea câteva generații pe an [Jeppson et al., 1975]. Într-o singură gală pot trăi sute și chiar mii de acarieni care proliferează în timpul verii [Sternlicht et al., 1973].
Citește și despre Schizophyllum commune – fungul ce afectează livezile de cais.
În timpul verii are loc depunerea ouălor. Fiecare femelă depune câte un ou în fiecare zi timp de 20 – 25 de zile. După Jeppson et al. (1975), femelele de Acalitus phloeocoptes pot produce între 700 – 850 ouă.
Vara, o nouă generație se formează cam la trei săptămâni. Toamna reproducerea se oprește. O gală poate conține aproximativ între 4000 – 5000 de acarieni [Diekmann et al., 2019]. După Vacante (2016), femelele adulte au aproximativ 0,15 mm lungime, sunt albe și au corpul vermiform.
Alți autori arată că, acarienii femele au formă vermiformă și culoare cel mai adesea ivorie. Partea anterioară a corpului este mai largă și are formă de morcov. Ouăle au culoare albă și sunt ovale.
Acarianul adult este albicios, de aproximativ 0,13 – 0,15 mm lungime [Sternlicht et al., 1973; Li et al., 2021]. Pot fi observate și alte culori, roz și violet de exemplu (observație personală).
În general, acești acarieni sunt microscopici, au până la 0,15 mm în lungime sau chiar mai puțin, formă cilindrică, vermiformă și doar două perechi de picioare.
Fără microscop sunt foarte greu de observat. De regulă, nu sunt observați decât atunci când galele sunt formate. Galele se văd foarte bine în timpul iernii când pomii nu au frunze.
Acalitus phloeocoptes este răspândit în principal cu ajutorul vântului și al insectelor în timpul primăverii când ies din gale [Sternlicht et al., 1973; Jeppson et al., 1975; Li et al., 2021].
Păsările pot fi implicate și ele în dispersarea dăunătorului. Potențialul de reproducere și răspândire al acestui acarian este unul ridicat. Migrația prelungită și rata ridicată de reproducere sunt strategii de supraviețuire de succes ale acarianului Acalitus phloeocoptes.
Cum putem combate acest dăunător
Dăunătorul poate fi ținut sub control dacă este descoperit la timp. Profilactic, se recomandă tăierea lăstarilor infestați în timpul iernii când galele pot fi observate ușor. După tăiere, ramurile cu muguri infestați trebuie scoase din livadă.
O metodă bună, ecologică este solarizarea acestor ramuri. Ele pot fi introduse în saci de plastic care pot fi lăsați apoi la soare o perioadă de timp. Temperatura ridicată care se formează în interior va omorâ acarienii.
După această operație sacii pot fi aruncați la gunoi [Vacante, 2016]. Chimic, se recomandă două tratamente. Ele ar trebui să fie efectuate la momentul migrării femelelor din galele în care au iernat și la începutul formării galelor [Vacante, 2016].
Pot fi efectuate stropiri cu sulf umectabil sau cu abamectin. Abamectinul (Vertimek una din denumirile comerciale) este omologat în România pentru combaterea acarienilor eriophyzi, nu se specifică pentru care.
Temreshev et al. (2018) a obținut rezultate foarte bune în combatere cu abamectin. Pentru eficiență ridicată, tratamentele trebuie sincronizate cu ieșirea adulților din gale primăvara, înainte de formarea noilor gale.
Cel mai bun moment pentru efectuarea primului tratament este la dezmugurit când acarienii încep să iasă din gale [Diekmann et al., 2019].
Studii realizate de Lacasa et al. (1990) în Spania la prun au arătat că femelele adulte de Acalitus phloeocoptes migrează din gale de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii mai.
Ei au observat primii acarieni la data de 2 aprilie. Aceasta este perioada în care pot fi efectuate tratamentele pentru a omorâ acarienii.
Autorii arată că, cele mai eficiente au fost tratamentele de la începutul lunii aprilie care au redus infestarea cu 95% [Lacasa et al., 1990].
Citește aici despre Plantarea unei livezi de prun – sfaturi utile.
Tratamentele de la sfârșitul lunii aprilie nu au fost eficiente, mortalitatea înregistrată fiind de 30%. Tratamentele de iarnă nu controlează acest dăunător.
Atenție! În caz de infestare se recomandă ca materialul de înmulțire să nu fie scos din livezi sau pepiniere pentru a preveni răspândirea dăunătorului.
Bibliografie:
- Ben-David, T. and Shamian, S. 2011, European plum galls caused by the Plum tree bud mite, Acalitus phloeocoptes. Alon Hanotea 65: 26 – 28 (in Hebrew).
- Castagnoli, M., Oldfield, G. N., 1996, Other Fruit Trees and Nut Trees. Chapter in: Eriphyoid Mites – Their Biology, Natural Enemies and Control, 543 – 559.
- Diekmann L., Gazula A., Grothe K., 2019, Plum gall mite: An emerging pest in the Greater Bay area, UCCE Santa Clara Publication, Published March 2019, Revised September 2021, 5 p., accesat la data de 01.03.2022.
- Jeppson, L. T., Keifer, H. H, Baker, E. W., 1975, Mites Injurious to Economic Plants. University of California Press, 468 – 469.
- Lacasa A., J. Torres, M. C. Martínez, 1990, Acalitus phloeocoptes (NALEPA) (Acarina: Eriophidae) plaga del ciruelo en el Sureste español. Bol. San. Veg. Plagas, 16 (1): 285 – 295.
- Larson K. C., 1998, The impact of two gall – forming arthropods on the photosynthetic rates of their hosts. Oecologia. 1998; 115 (1 – 2): 161 – 166.
- Li S., Khurshid M., Yao J., Zhang J., Dawuda M. M., Hassan Z., et al. (2021), Interaction of the causal agent of apricot bud gall Acalitus phloeocoptes (Nalepa) with apricot: Implications in infested tissues.
- PLoS ONE 16 (9): e0250678. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0250678.
- Nalepa, A., 1889, Beitrage zur systematik der phytoptiden. K. Akad. der Wiss. Wien, Math.- Nat. Cl. Sitzber. Abt. 1, 98 (1 – 3): 112 – 156.
- Nalepa A., 1890, Zur Systematik der Gallmilben. Sitzungsberichte; (99): 40 – 69. http://dx.doi.org/10.5962/bhl.title.60847, accesat la data de 20.02.2022.
- Sternlicht, M., Goldenberg, S. and Cohen. M., 1973, Development of the plum gall mite, Acalitus phloeocoptes (Eriophyidae). Annales de zoologie – écologie animale 5: 365 – 377.
- Temreshev, I. I., Kopzhasarov, B. K., Slyamova, N. D., Beknazarova, Z. B., & Darubayev, A. A., 2018, First records of invasive pests Almond bud mite Acalitus phloeocoptes (Nalepa, 1890) (Acari, Trombidiformes, Eriophyidae) in Kazakhstan. Acta Biologica Sibirica, 4 (4), 6-11.Vacante, V., 2016, The handbook of mites and economic plants. CAB International, 314 – 317.
- Van Leeuwen T., Witters J., Nauen R., Duso C. and Tirry L., 2010, The control of eriophyoid mites: state of the art and future challenges. Exp. Appl. Acarol.; 51 (1 – 3): 205 – 224.
- CS III Dr. Ing. Cotuna Otilia Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin Șef lucrări FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara
Notă: Acest material nu poate fi utilizat de către nimeni fără acordul autorului. Fotografiile sunt originale și nu pot fi folosite în lucrări științifice, articole sau cărți, etc..fără acceptul autorului.
SCDA Lovrin, prin Laboratorul de Protecția plantelor și Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara, dorește să vină în sprijinul fermierilor cu informații corecte, din teren, cu privire la bolile și dăunătorii din culturile agricole. În acest sens, materialul poate fi studiat și distribuit de către cei direct interesați.
