Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, miercuri, sesizarea USR şi Forţa Dreptei, dar şi pe cea a preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Codului civil referitoare la regimul arendei.
Parlamentari din Forţa Dreptei şi din USR au sesizat la CCR modificările aduse Codului civil referitoare la regimul arendei, susţinând că aceste reglementări afectează dreptul de proprietate privată.
Potrivit partidului Forţa Dreptei, propunerea legislativă care face obiectul sesizării CCR instituie o perioadă minimă obligatorie a contractelor de arendă, de şapte ani, condiţie fără de care eventualele contracte urmează să fie declarate ilegale.
„Acest lucru reprezintă o restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate, în sensul în care cei care deţin proprietăţi pe care doresc să le dea în arendă nu vor mai putea decide în legătură cu respectiva proprietate, de la an la an, în funcţie de beneficiile obţinute”, se arată în comunicat.
De asemenea, parlamentarii Forţa Dreptei şi ai USR susţin că este inadmisibilă impunerea ca efect al termenului de şapte ani a unui drept de preempţiune pentru achiziţia terenului pe aceeaşi perioadă, precum şi permiterea schimbului de terenuri dintre arendaşi, fără a exista condiţia acordului proprietarului.
„Mai mult decât atât, prin efectul acestei legi, piaţa agricolă va fi blocată în privinţa noilor fermieri care vor dori să ia în arendă terenuri, consecinţa fiind o şi mai mare concentrare a terenurilor agricole în mâinile latifundiarilor roşii”, adaugă aceştia.
Parlamentarii Forţa Dreptei şi ai USR constată cu „dezamăgire faptul că o astfel de reglementare, profund anti-liberală, a putut fi adoptată doar cu votul majoritar al parlamentarilor PNL, atât din Senat, cât şi din Camera Deputaţilor”.
Sesizarea Curţii Constituţionale are în vedere încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la proprietatea privată şi regimul acesteia, a principiului egalităţii în drepturi şi a egalităţii în faţa legii, a principiul libertăţii economice şi a libertăţii contractuale a părţilor, precum şi a principiului referitor la proporţionalitatea reglementărilor care restrâng drepturi fundamentale şi a rigorilor impuse de prevederile Constituţiei referitoare la statul de drept.
Şi preşedintele Klaus Iohannis a depus la CCR o sesizare privind neconstituţionalitatea actului normativ.
