Organizaţia Mondială a Comerţului lansează un grup operativ pentru crearea metodologiei de stabilire a unui preţ mondial al carbonului, pentru a se asigura că planurile de impozitare a importurilor pe baza emisiilor lor de carbon nu penalizează inechitabil ţările în curs de dezvoltare, a anunţat marţi directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.
Un preţ global al carbonului este important pentru a permite ţărilor în curs de dezvoltare să continue să concureze, în condiţiile în care Europa impune taxe de import pe baza emisiilor de CO2 a anumitor bunuri, ca parte a eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice, a explicat Okonjo-Iweala.
Oficialul a adăugat că unele state membre OMC văd taxa ca pe o măsură protecţionistă, în timp ce alte ţări nu au instrumentele pentru a stabili preţul carbonului la exporturile lor.
Oficialul a propus la întâlnirea FMI-Banca Mondială de săptămâna trecută un grup operativ multilateral pentru crearea unei metodologii globale pentru preţul carbonului.
Oficialul a adăugat că pentru Africa, care la nivelul istoric a generat aproximativ 3% din emisiile globale, este în mod special important să evite penalizarea în timpul eforturilor Europei spre un viitor cu emisii mai scăzute de carbon.
Comisia Europeană susţine că taxa este în conformitate cu reglementările OMC.
Okonjo-Iweala susţine că „nu există reglementări OMC împotriva atingerii obiectivului emisii zero atât timp cât alte ţări nu sunt împiedicate să concureze”.
La 1 octombrie, Uniunea Europeană a lansat prima fază a primului sistem din lume ce impune tarife la emisiile de CO2 pentru oţel, îngrășăminte, ciment şi alte bunuri importate, în încercarea de a împiedica produsele străine mai poluante să îi submineze tranziţia ecologică.
Tariful avut în vedere a provocat nelinişte în rândul partenerilor comerciali, iar la un forum, luna trecută, emisarul Chinei pentru climă, Xie Zhenhua, a cerut ţărilor să nu recurgă la măsuri unilaterale, cum ar fi taxa UE.
UE nu va începe să colecteze această taxă la graniţe înainte de 2026. 1 octombrie marchează însă începutul fazei iniţiale a Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), când importatorii din UE vor trebui să raporteze emisiile de gaze cu efect de seră generate în timpul producţiei importurilor de fier, oţel, aluminiu, ciment, electricitate, îngrăşăminte şi hidrogen.
Începând cu 2026, importatorii vor trebui să achiziţioneze certificate care să acopere aceste emisii de CO2 pentru a pune producătorii străini pe picior de egalitate cu industriile UE care trebuie să cumpere permise de pe piaţa de carbon din UE atunci când poluează.
Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a declarat că se are în vedere încurajarea trecerii la nivel mondial către o producţie mai ecologică, precum şi prevenirea relocării producătorilor europeni în ţări cu standarde de mediu mai scăzute.
De asemenea, sistemul este menit să îi împiedice pe aceştia să piardă în faţa concurenţilor străini în timp ce investesc pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor UE de a reduce emisiile nete ale blocului cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
Companiile din Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Ucraina au declarat pentru Reuters că se aşteaptă la un impact iniţial redus în faza de probă.
Comisia Europeană afirmă că taxa la frontieră este în conformitate cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului în sensul că tratează în mod egal firmele străine şi pe cele interne şi permite deduceri din taxele la frontieră pentru orice preţ al carbonului deja plătit în străinătate.