Calea unui antreprenor nu e deloc ușoară. Deseori, în ciuda faptului că e bătătorită de mulți alții, nu garantează succesul, iar în agricultură, pe lângă riscurile generale ale unei afaceri, mai apar și altele, uneori greu de gestionat.
În ciuda acestui fapt, România se poate bucura de tineri curajoși care-și dedică viața agriculturii, iar dacă v-ați întrebat „Cum e să fii tânăr fermier în România?” și ce îi stimulează pe aceștia să investească în acest sector, vă invit să aflați istoria lui Rajmond Frunza, un tânăr fermier care de mic cunoaște tot ceea ce înseamnă agricultură.
Rajmond a decis să continue activitatea părinților, care mereu au avut oi și vaci la întreținere, astfel că în 2013, la ai săi 20 de ani, a luat împreună cu aceștia o decizie importantă de a mări numărul efectivului din fermă.
A ales conștient această cale, optând și pentru o facultate care i-ar permite obținerea competențelor profesionale de Inginer Zootehnist, astfel încât gestionarea fermei să fie mai eficientă.
„Deținem în total în jur de 130 de hectare de teren agricol pe care producem furajele necesare pentru întreținerea vacilor din fermă. La moment, avem aproximativ 60 de capete de rasa Bălțata Românească. Unul dintre lucrurile pe care ni le dorim este extinderea numărului de animale, cu toate că există mai multe impedimente în acest sens”, povestește Rajmond.
Printre impedimente se numără insuficiența brațelor de muncă și prețul mic oferit pentru late. Și dacă prima ar putea fi soluționată prin utilizarea tehnologiilor moderne, a doua problemă pune presiune pe ambele.
„Avem un cumul mare de provocări: lipsa de forță de muncă, prețuri mari la energie, furaje și alte inputuri necesare și, pe de altă parte, un preț foarte mic oferit pentru lapte. Vindem laptele la procesator, iar veniturile pe care le obținem nu ne permit dezvoltarea fermei. De fapt, tot timpul au fost probleme cu prețul laptelui, probleme ce consider că ar fi trebuit deja soluționate”.
Tânărul fermier este aproape toată ziua la fermă, mai ales în perioada de vară, când este nevoit să se preocupe și de producerea furajelor necesare.
„În perioada rece, mă trezesc la 6 și până la 9 dimineața obligatoriu trebuie să fiu la fermă, apoi după amiază de la 16 până la 19. De fapt, la fermă găsești de lucru, adică ai ce face tot timpul. O perioadă mai încordată vine primăvară, începând cu semănatul, apoi vara continuă cu creșterea plantelor, producerea furajelor”.
O soluție pentru dezvoltarea activității sale ar fi accesarea fondurilor europene pentru a digitaliza o parte din muncă, însă obținerea acestora se dovedește a fi mult prea anevoioasă pentru fermierii care sunt nevoiți să-și dedice timpul muncii la fermă.
„Pe viitor, mi-aș dori mult să măresc efectivul de vaci, înțeleg că așa ferma ar deveni mai rentabilă. Totodată, aș opta pentru o genetică mai bună, iar, neavând oameni la lucru, înțeleg că roboții de muls sunt viitorul spre care trebuie să mă orientez. Aceste lucruri ar fi posibile prin facilitarea accesului la fondurile europene. Cred că, dacă aș face o listă de priorități, atunci un preț corect oferit pentru lapte și accesul la aceste fonduri ar sta în capul listei”, a conchis tânărul fermier.
