miercuri, 28 septembrie, 2022
22.7 C
București

-

HomepageȘtiriBruxelles-ul şi-a detaliat planurile pentru protejarea biodiversităţii şi reducerea pesticidelor

Bruxelles-ul şi-a detaliat planurile pentru protejarea biodiversităţii şi reducerea pesticidelor

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, propuneri novatoare în vederea refacerii ecosistemelor deteriorate şi a readucerii naturii în întreaga Europă, de la terenuri agricole şi mări la păduri şi medii urbane, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

De asemenea, Comisia Europeană propune reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice şi a riscului aferent acestora până în 2030.

Propunerea de act legislativ privind refacerea naturii este un pas esenţial în evitarea prăbuşirii ecosistemelor şi în prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice şi ale pierderii biodiversităţii.

Refacerea zonelor umede, a râurilor, a pădurilor, a pajiştilor, a ecosistemelor marine, a mediilor urbane ale UE şi a speciilor pe care le găzduiesc este o investiţie esenţială şi eficientă din punctul de vedere al costurilor în securitatea alimentară, rezilienţa la schimbările climatice, sănătate şi bunăstare.

Similar, noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE, vor proteja sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor şi a lucrătorilor agricoli şi vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le înregistrăm deja din cauza deteriorării sănătăţii solului şi a pierderii polenizatorilor cauzată de pesticide.

Comisia propune astăzi, pentru prima dată, un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei, în vederea readucerii în stare bună a 80% din habitatele europene care se află într-o stare precară şi în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri şi terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce şi urbane.

Conform acestei propuneri de act legislativ privind refacerea naturii, care completează legislaţia existentă, fiecărui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme.

Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puţin 20% din zonele terestre şi maritime ale UE până în 2030 şi, ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.

Procesul de refacere trebuie să fie favorabil incluziunii, deoarece în acest demers sunt implicate îndeaproape toate părţile societăţii, impactul pozitiv fiind resimţit de toate părţile societăţii şi mai ales de persoanele care pentru a-şi asigura mijloacele de subzistenţă depind în mod direct de o natură sănătoasă, precum fermieri, silvicultori şi pescari.

Pentru fiecare euro cheltuit, investiţiile în refacerea naturii creează valoare economică de 8-38 euro, datorită serviciilor ecosistemice care sprijină securitatea alimentară, rezilienţa ecosistemelor, rezilienţa la schimbările climatice şi atenuarea schimbărilor climatice, precum şi sănătatea oamenilor.

De asemenea, natura va fi mai prezentă în peisajele noastre şi în viaţa de zi cu zi, aducând beneficii dovedite pentru sănătate şi bunăstare, precum şi valoare culturală şi recreativă.

Actul legislativ privind refacerea naturii va stabili obiective şi obligaţii în materie de refacere pentru o gamă largă de ecosisteme terestre şi marine.

Ecosistemele cu cel mai mare potenţial de eliminare şi stocare a carbonului, precum şi de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundaţiile, vor reprezenta una dintre principalele priorităţi.

Printre obiectivele propuse se numără:

  • inversarea declinului populaţiilor de polenizatori până în 2030 şi creşterea populaţiilor acestora după această dată;
  • nicio pierdere netă de spaţii urbane verzi până în 2030, o creştere de 5% până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraş şi suburbie din Europa şi un câştig net de spaţiu verde integrat în clădiri şi infrastructură;
  • în ecosistemele agricole, creşterea globală a biodiversităţii şi o tendinţă pozitivă pentru fluturii de pajişti, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate şi elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;
  • refacerea şi reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol şi a siturilor pentru extracţia turbei;
  • în ecosistemele forestiere, creşterea globală a biodiversităţii şi o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure şi stocul de carbon organic;
  • refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund şi refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii şi marsuinii, rechinii şi păsările marine;eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puţin 25.000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor, menţinând în acelaşi timp flexibilitate pentru circumstanţele naţionale, actul legislativ ar impune statelor membre obligaţia de a elabora planuri naţionale de refacere, în strânsă cooperare cu oamenii de ştiinţă, părţile interesate şi publicul.

Sunt prevăzute norme specifice privind guvernanţa (monitorizare, evaluare, planificare, raportare şi punere în aplicare) – care ar îmbunătăţi, de asemenea, procesul de elaborare a politicilor la nivel naţional şi european, asigurându-se coordonarea între autorităţi în analizarea aspectelor conexe legate de biodiversitate, climă şi mijloacele de subzistenţă.

Pentru reducerea utilizării pesticidelor chimice şi asigurarea unor sisteme alimentare mai durabile până în 2030, propunerea prezentată astăzi care vizează reducerea utilizării pesticidelor chimice transpune în practică angajamentul de stopare a declinului biodiversităţii în Europa.

Propunerea va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu Pactul verde european şi cu Strategia „De la fermă la consumator”, asigurând în acelaşi timp o securitate alimentară durabilă şi protejând sănătatea.

Comisia propune obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE şi la nivel naţional în vederea reducerii cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice şi a riscului asociat acestora şi a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030.

Statele membre îşi vor stabili propriile obiective naţionale de reducere în limitele unor parametri definiţi pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite; noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul:

  • prin noile măsuri se va asigura faptul că toţi fermierii şi alţi utilizatori profesionişti de pesticide practică gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM), conform căreia, pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectă mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimă instanţă.

Măsurile prevăd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii şi alţi utilizatori profesionişti să păstreze evidenţe. De asemenea Comisia propune interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile.

Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, şcoli, zone recreative sau sportive, trasee publice şi zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum şi orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii ameninţaţi.

Propunerea transformă directiva existentă într-un regulament care se va aplica direct în toate statele membre. Se vor aborda astfel problemele persistente din ultimii zece ani legate de punerea în aplicare deficitară şi inegală a normelor existente.

Statele membre vor trebui să prezinte Comisiei rapoarte anuale detaliate privind progresele înregistrate şi punerea în aplicare.

În tranziţia la sisteme de producţie de alimente mai durabile, fermierii şi ceilalţi utilizatori vor fi sprijiniţi printr-un pachet de politici esenţiale, inclusiv:

  • noi norme ale politicii agricole comune menite să asigure că fermierii primesc o compensaţie pentru eventualele costuri legate de punerea în aplicare a noilor norme pentru o perioadă de tranziţie de 5 ani;
  • acţiuni mai ferme pentru creşterea gamei de alternative biologice şi cu risc scăzut de pe piaţă; cercetare şi dezvoltare în cadrul programelor Orizont ale UE care să sprijine noile tehnologii şi tehnici, inclusiv agricultura de precizie şi

„Obiectivul acestei propuneri de referinţă este refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, astfel încât să putem trăi şi prospera în armonie cu natura. Este un act normativ pentru toţi cetăţenii din Europa şi pentru generaţiile viitoare, pentru o planetă sănătoasă şi o economie sănătoasă”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius,

„Pentru a proteja solul, aerul şi alimentele şi, în cele din urmă, sănătatea cetăţenilor, trebuie să reducem utilizarea pesticidelor chimice. Pentru prima dată, vom interzice utilizarea pesticidelor în grădinile şi terenurile de joacă publice, astfel încât să fim mult mai puţin expuşi în viaţa noastră de zi cu zi. Politica agricolă comună va sprijini financiar fermierii pentru a acoperi toate costurile aferente noilor norme pentru o perioadă de 5 ani. Nimeni nu va fi lăsat în urmă”, a declarat la rândul său comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides.

Ambele propuneri vor fi acum discutate de Parlamentul European şi de Consiliu, în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

În urma adoptării, impactul pe teren va fi treptat: măsurile de refacere a naturii urmează să fie puse în aplicare până în 2030, în timp ce obiectivele privind pesticidele ar trebui atinse până în 2030.

Elena Balamatiuc
Elena Balamatiuc
Staff Editor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Utilaje de încărcare a cerealelor în silobag – top recomandate de Grain Bags

În funcție de materia primă pe care dorești să...

MADR: Buget de 63 de milioane de lei pentru investiţii în centre de colectare sau de prelucrare a ciupercilor şi fructelor de pădure

Guvernul României a aprobat o Hotărâre privind stabilirea valorii schemei de finanţare pentru anul 2022, condiţiilor de eligibilitate, cheltuielilor...

Cultivarea țelinii pentru rădăcini. Sfaturi utile

Cultivarea țelinii pentru rădăcini este recomandat a fi realizată după culturi solanacee (tomate, ardei, vinete, cartofi) sau leguminoase anuale (mazăre,...

Cum depistăm prezența acarianului Varroa la albine. Metode

Acarianul varroa la albine provoacă boala numită varooza. Când coloniile de albine nu sunt tratate sau tratate ineficient, coloniile pot...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate